- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 890
Morfologie
Uneori prepozițiile sunt omise din construcții în care, conform normelor, prezența lor este obligatorie. Deosebit de frecventă, dar nerecomandabilă, este omiterea prepoziției de din construcții atributive sub influența prescurtărilor „economice” din listele și etichetele caracteristice limbajului comercial și administrativ: șef serviciu personal, atelier confecții femei, o cutie creioane; omiterea lui de după numeralele cardinale propriu-zise de la douăzeci înainte și după numeralul fracționar: 130 elevi, o pătrime populație (corect: 130 de elevi, o pătrime de populație) etc.
Complementul direct exprimat printr-un substantiv sau un substituit de substantiv în cazul Acuzativ poate fi construit cu sau fără prepoziția pe. În această privință, pentru unele situații există reguli ferme de impunere sau de interzicere a prezenței lui pe, iar în altele sunt posibile ambele tipuri de construcție.
Citește mai departe...
Un alt tip frecvent de greșeli la utilizarea conjuncțiilor constă în omiterea unora dinttre acestea. Tendința spre o exprimare cât mai scurtă explică omiterea frecventă, dar nerecomandabilă, a conjuncției și din construcțiile ce exprimă un număr întreg și o fracție, mai ales când numeralul fracționar este jumătate: Ședința a durat aproximativ două ore jumătate (corect: … două ore și jumătate)
În anumite construcții, omiterea conjuncției și, însoțită de omiterea prepoziției între sau dintre, sugerată grafic prin linie de pauză, este admisă: distanța Chișinău – Bălți, opoziția materie – spirit etc. Nu sunt admise însă construcții hibride, cu omiterea lui și, precum: distanța dintre Chișinău – Bălți (corect: ditanța dintre Chișinău și Bălți); opoziția dintre materie – spirit (corect: opoziția dintre materie și spirit etc. Este incorectă, de asemenea, o construcție spusă și notată astfel: între anii 1989 – 2011 (corect: între anii 1989 și 2011).
Citește mai departe...
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 920
În discursul scris actual, în special, sesizăm comiterea frecventă a unor erori gramaticale care țin de utilizarea articolului posesiv. Este vorba de două categorii de greşeli, opuse între ele, și anume: folosirea suprefluă şi omiterea articolului posesiv.
Se știe că, pentru o exprimare corectă, trebuie reținute câteva condiţii de bază ale apariţiei articolului posesiv ca însoţitor al unui genitiv sau al unui adjectiv posesiv. Prin urmare, cuvântul determinat poate fi fără restricţii un substantiv nearticulat sau articulat cu articolul nehotărât, precum şi un adjectiv (copii ai planetei; niște cărți ale scriitorului). El poate fi şi un substantiv articulat enclitic, dar numai dacă între acesta şi articolul posesiv se intercalează alte cuvinte (rolul de organizator al lui).
Citește mai departe...
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 910
Numeralul este o parte de vorbire cu diverse probleme de utilizare, cum ar fi, de exemplu, notația cu cifre sau litere, cazurile în care este însoțit de prepoziție sau acordul lui.
În diverse tipuri de text, numeralele se notează cu litere sau cu cifre. Este specifică notația cu cifre în limbajul științific sau comercial-administrativ. În alte tipuri de text se notează atât cu cifre, cât și cu litere. În alte tipuri de text (artistic, bunăoară), numeralele se notează cu litere (se adunaseră vreo douăzeci de oameni, șapte zile rămăseseră până la marele eveniment), dar și cu cifre, această notație fiind consacrată la indicarea anilor sau la numere relativ mari (Anul 1984; era anul 1940, au trecut 1950 de secunde etc.).
De asemenea, la utilizarea numeralului se produc greșeli de omitere nejustificată a prepoziției de, acolo unde, conform normelor, ea este necesară. Există reguli clare de utilizare, precum: numeralele cardinale de la 1 la 19 inclusiv și toate compusele lor (101-119, 201-219..., 1001-1019 etc.) se leagă de substantiv ca adjectivele, fără prepoziția de (un prieten, zece cărți, nouăsprezece mesaje, o sută șaptesprezece lei etc.), pe când numeralele de la 20 în sus și compusele acestora se leagă de substantiv prin intermediul prepoziției de (douăzeci de elevi, cinci sute patruzeci și opt de prieteni pe facebook, o mie două sute treizeci și nouă de participanți etc.). Sunt însă unele excepții de la aceste reguli, una dintre ele fiind omiterea prepoziției de în cazul limbajului comercial-administrativ (cincizeci și două cutii, o mie șaptezeci stilouri etc.) sau al abrevierii substantivului determinat (60 km pe oră, 384 kg, 1820 m etc.).
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 1364
Rezumat
În articolul de faţă, propunem spre analiză şi interpretare un text baladesc cu o vastă sferă de circulaţie în contextul etnologic din Basarabia. Este vorba despre o baladă-jurnal oral, unde este prefigurată o ...
Rezumat
Limba română s-a îmbogăţit în permanenţă cu prefixoide de origine greacă şi latină, pătrunse odată cu diverşi formanţi internaţionali. Formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor şi al prefixoidelor este un fenomen ...
Rezumat
Este bine cunoscut că substantivizarea reprezintă o parte componentă a unui fenomen lingvistic mai larg, numit conversiune, și constă în trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă de vorbire în cea a substantivului. În ultimul ...
Rezumat
Articolul sintetizează viziunile unor redutabili filosofi, teologi, psihologi, oameni de cultură, precum Rudolf Otto, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Carl Gustav Jung, Leszek Kołakowski, Jean-Jacques Wunenburger, asupra sacralității, ...
Rezumat
Scopul articolului este să prezinte o analiză a părților de vorbire din punctul de vedere al interferenței dintre trăsăturile semantice și comportamentul lor morfosintactic. Elucidarea relațiilor stabilite între sensul lexical ...
Rezumat
Studiul de față reprezintă o analiză comparată a lumii imaginare pe care ni-o dezvăluie lectura romanului Luiza Textoris, scris de Corin Braga. Din punct de vedere metodologic, studiul urmărește atât elementele distincte care îi ...
Rezumat
În articolul de faţă ne-am propus să prezentăm rezultate ale cercetării stratului de cuvinte autohtone din limba română, şi anume litera C (căciulă – ciucă). Este vorba despre cercetarea din perspectiva geografiei lingvistice a ...
RezumatDin perspectivă psihanalitică, în acest articol vom cerceta expresiile rușinii în literatură, în special, ne vom referi la rușinea ontologică – o reprezentare a agresivității psiho-afective reflectată în romanul Dezrădăcinare, de Sașa Zare, ...