Rezumat. Actualul Indice bibliografic reprezintă continuarea volumului Lingvistica în Republica Moldova. Indice bibliografic (1991-2011). Lucrarea are ca scop înregistrarea, sistematizarea și valorificarea publicațiilor din domeniu, apărute între anii 2012-2016. Materialul bibliografiat se bazează în mare parte pe fondurile Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, consultându-se fișierul și cataloagele. Pentru completarea lipsurilor au fost folosite lucrări de sinteză, culegeri, omagii, reviste de specialitate, ziare etc., precum și Internetul. Indicele nu are un caracter exhaustiv, ci unul selectiv. Ținând cont de volumul materialelor adunate, lucrarea a fost compartimentată, de data aceasta, pe ani. De exemplu, anul 2012 este clasificat în: 1) cărți (monografii, culegeri), dicționare, manuale; 2) articole din culegeri; 3) articole din reviste de specialitate; 4) articole din reviste de popularizare a științei; 5) articole din ziare. Beneficiind de o structură practică, Indicele bibliografic constituie un instrument de lucru accesibil și util ce poate răspunde cerințelor de informare a acestui domeniu, prezentând aproximativ tot materialul lingvistic din perioada dată Descarcă PDF  

Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor în domeniu, expresia revoltei împotriva transformărilor social-politice și economice ale tranziției. Nostalgia devine un loc de refugiu pentru acei care nu se regăsesc în societatea prezentului. În articolul de față vor fi analizate romanele „Raiul găinilor” și „Sunt o babă comunistă” de Dan Lungu, „Măcel în Georgia” și „Oameni din Chișinău” de Dumitru Crudu, „Tărâmul lui Sașa Kozak” de Iulian Ciocan, care configurează tipologia literară a personajului nostalgic după comunism. Cuvinte-cheie: Tranziţie, paradox, postcomunism, literatura română, personaj, nostalgie, schimbare. Descarcă PDF

Rezumat. Procesul de receptare a prozei românești din Republica Moldova în Ucraina prin mijlocirea traducerilor artistice, efectuate între anii 1954-1989, este tratat, în linii mari, sub două aspecte: selecția și individualitatea traducătorilor. Se constată că, în majoritatea cazurilor, au fost selectate și editate opere valoroase, dar și câteva scrieri lipsite de vigoare și autenticitate, alcătuite în spiritul realismului socialist. Majoritatea covârșitoare a promotorilor prozei româneşti în spațiul ucrainean reprezintă personalități literare distincte. În eventualitatea continuării dialogului literar româno-ucrainean, autorul propune să se selecteze pentru traducere și opere epice substanțiale create în spațiul românesc de la est de Prut până la 1940 și să nu fie ignorat nordul Bucovinei și ținutul Herța. În acest scop, se propune o listă de creații epice care s-au bucurat de aprecieri în contextul literar autohton și nu numai. Doar luându-se în seamă aceste recomandări, cititorului ucrainean i se va oferi imaginea veridică a genului epic din zonele respective. Cuvinte-cheie: traducere, receptare, dialog, selecţie, proces, conlucrare Descarcă PDF

Rezumat. Deși lingvistica, știință a limbii, a ajuns în prezent la un nivel înalt de dezvoltare, totuși în domeniul sintaxei mai rămân încă multe probleme nesoluționate îndeajuns. Una dintre ele, foarte importantă, este cea a criteriului de determinare a părților de propoziție. Astfel, din cauza aplicării inconsecvente a principiilor, la analiza faptelor de limbă, la nivel sintactic, se ajunge uneori în extrema formalismului structural-gramatical, prin care, drept rezultat, sunt suprapuse părțile de propoziție cu părțile de vorbire, ceea ce conduce spre o morfologizare a sintaxei. O atare analiză sintactică este fără de folos, deoarece face imposibilă identificarea reală a gândurilor din text. Grămătiștii, situați pe poziții morfologiste în sintaxă, lansează diferite variante metodologice în acest sens. Una dintre ele ar fi cea prin care se susține că forma gramaticală de caz al cuvântului ar fi decisivă la identificarea părților de propoziție. O astfel de metodă este mai puțin aplicabilă în limba română, deoarece la aceeași formă gramaticală de caz avem mai multe funcții sintactice și la aceeași funcție – mai multe forme. Aceste aspecte morfologice și sintactice încercăm să le analizăm prin demonstrare în studiul ce urmează, referindu-ne, în special, la statutul semantico-sintactic al subiectului logic în propoziție Cuvinte-cheie: principiu logic și semantic, formalism structural-gramatical, morfologizare a sintaxei, sintaxa formală, aspect pragmatic, aspect sintagmatic etc. Descarcă PDF

Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei pentru desăvârşirea unei opere de artă, balada reprezintă o capodoperă de inspiraţie universală, unde motivul sacrificiului uman, pus în slujba unui ideal social, estetic, spiritual, devine esenţa spiritualităţii noastre milenare, este sinteza artistică a unui spaţiu sacru de valori circumscrise în aspectele lor fundamentale. Una dintre trăsăturile distinctive ale baladei constă în deschiderea către noi zone de transcendenţă mitică, în orientarea către nişte imagini originare, cu un substrat mitologic străvechi, predispus modificărilor succesive, pentru a dezvălui noi dimensiuni în percepţia estetică a lumii, în contextul unor meditaţii grave despre viaţă şi moarte, împlinire şi sacrificiu, despre dăinuirea spiritului uman prin creaţie. Cuvinte-cheie: spaţiu sacru de valori, sincronizare istorică, acorduri elegiace, versiuni baladeşti, valori general-umane, mitul creatorului, iniţiere mitico-ritualică, istorie sacră, asociaţii metaforice, jertfa zidirii. Descarcă PDF

Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a constituit pentru noi un pretext în plus de a ne ocupa insistent anume de acest segment al limbii. Astfel, în studiul de față am încercat, în urma unei analize atente a limbajului mass-mediei (inclusiv online), o aducere la zi a dinamicii sistemului lexical, inventariind și definind sintagme, cuvinte și sensuri intrate de curând în uzul vorbitorilor de limbă română (așa-numitele achiziții lexicale ultrarecente), neînregistrate în dicționare. E vorba, deocamdată, de o fixare primară a acestora, de o semantizare și definire care, posibil, lasă loc de interpretări din partea specialiștilor în domeniu, într-un cuvânt, fără a avea pretenția că materialul lexicografic prezentat comportă deja un caracter absolut normativ. Cuvinte-cheie: vocabular, dinamica sistemului lexical, achiziții lexicale ultrarecente, context, definiție lexicografică Descarcă PDF  

Rezumat. Prezentul articol se axează pe problema funcționării pronumelui reflexiv în dativ pe lângă verb. Bazat pe un substanțial corpus, articolul se referă la delimitarea funcțiilor, a valorilor și a nuanțelor pronumelui reflexiv în dativ, precum și a diverselor structuri fundamentale în care apare. Sunt descrise trei construcții cu structurile lor aferente, din care reiese că dativul reflexiv funcționează în două ipostaze: 1) cea de subcategorizare a verbului, ca actant, primind rol tematic de destinatar sau de beneficiar și funcție sintactică de complement indirect și 2) cea de dublă subordonare – față de verb și față de un nominal din structura respectivă. În această ipostază, nu ocupă o poziție de subcategorizare a verbului, ci dobândește o semnificație de posesiv de la acest nominal și îndeplinește funcția de complement posesiv, funcție fără rol tematic. Cuvinte-cheie: pronume reflexiv, clitic, dativ, actant, rol tematic, valoare reciprocă, valoare posesivă, construcţie sintactică. Descarcă PDF

Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale pronumelui prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca de Stat a Federației Ruse, Moscova). Fiind o parte de vorbire flexibilă cu mai multe specii (9), pronumele se evidențiază printr-un șir de forme proprii atât primelor noastre texte vechi, cât și celor elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în special în ultimele decenii ale secolului, așadar contemporane cu varianta manuscrisă a scrierii populare anunțate în titlu. Cuvinte-cheie: adjectiv pronominal, caz, formă, gen, pronume personal, pronume de politețe, pronume de întărire, pronume reflexiv, pronume posesiv, pronume demonstrativ, pronume relativ, pronume nehotărât, pronume negativ Descarcă PDF