Portal de resurse filologice

Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

Apariții editoriale

Dicţionar de cuvinte, locuţiuni şi expresii frazeologice echivalente. Chişinău, Pro Libra, 2016, 256 p. 

Autorii lucrării: T. PAHOMI, V. SCLIFOS,  L.  VRABIE,  A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. A.VULPE

Descrierea lucrării:

Dicționarul este o lucrare absolut originală, întâi și întâi, prin modul de prezentare internă a corpusului: stratificarea ideografică a cuvintelor, locuțiunilor și expresiilor frazeologice. De aceea dicționarul nu are un caracter complet, ci unul strict selectiv. El este adresat profesorilor, studenților, elevilor, jurnaliștilor, dar și oricărui vorbitor de limba română, dornic să cunoască în profunzime tezaurul și expresivitatea limbii române.

Titu Maiorescu și lumea noastră postmodernă. Eseuri. Editura Bibliotheca &Editura Cartdidact, 2020, ISBN 978-973-37-2332-5, 100 p.

Autor: Mihai Cimpoi

Lucrarea explorarează personalitatea lui T. Maiorescu prin prisma preocupărilor sale: cărturar, vizionar politic, om, personalitate model, un „îndrumător”, „mentor al Junimii”, abordează întâlnirea și relația Maiorescu-Eminescu, afinități și influențe reciproce, atitudinea afectivă a lui T. Maiorescu față de M. Eminescu, exponențialitatea lui M. Eminescu. Autorul combate ideea învinuirii complicității lui T. Maiorescu în asasinarea lui M. Eminescu. Capitolul II al lucrării este consacrat reprezentării personalității lui T. Maiorescu de către C. Noica. Partea a treia surprinde tabloul fenomenologic al postumității lui T. Maiorescu, ultima parte pune în discuție reprezentarea lui T. Maiorescu în calitate de model sau antimodel.

Dicţionar explicativ de cuvinte şi sensuri noi. Cu exemple din limbajul uzual. Chişinău, Pro Libra, 2016, 360 p.

Autorii lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU, dr. V.UNGUREANU, dr. conf. univ. A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU

Descrierea lucrării:

Dicționarul conține inovații recente din vocabularul românesc, în marea lor majoritate cuvinte și sensuri noi atestate în perioada 2000-2015, determinate de evoluția tehnologică și de schimbările sociale, economice și politice din ultimele decenii, întâlnite frecvent în uzul curent, în special, în publicațiile periodice tipărite și electronice. Dicționarul este elaborat în spiritul tradițiilor lexicografice academice.

Vladimir Beșleagă sau anevoiasa cale a cunoașterii de sine. Chișinău: Știința, 2021.

Autor: Nadejda Ivanov

„Mai rar practicate în critica literară românească, atât din România cât și din Republica Moldova, cercetările asupra imaginarului oferă o serie de metodologii și hermeneutici cu mare putere de penetrare și sinteză: arhetipologia generală, psihologia adâncurilor, mitocritica și mitanaliza, psihocritica, imaginariile sociale, culturale și artistice etc. Cercetător la Institutul de Filologie Română “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău și membru al Centrului de cercetare a imaginarului “Phantasma” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Nadejda Ivanov este o promotoare a acestor abordări inovative, pe care le aplică cu inteligență și finețe operei complexe a lui Vladimir Beșleagă. Cu ajutorul lor, ea reușește să pună în lumină structuri de profunzime și obsesii recurente din opera acestuia: funcția simbolică regenerativă a apei, imagoul matern și personificările animei, individuația (ca evoluție interioară), sinele, copilul divin, văzând în ele procese de introversiune și cunoaștere de sine prin care scriitorul încearcă să îmblânzească traume atât sociale cât și personale, suferințe de natură biografică, psihologică și morală”. (Corin Braga)

Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională.  Ch.: Bansai-Vatavu, 2020. 

Autor: Dorina Macovei

Studiul monografic reprezintă o cercetare cοmplеxă și multidimensională а tеrminοlοgiеi еcοlοgicе în limba română (este explicat mеcаnismul dе fοrmаrе а tеrmеnilοr еcοlοgici, căile dе pătrundеrе а tеrmеnilοr neologici, rеlаțiilе sеmаnticе stabilite etc.).  Lucrаrеа propune o tratare in еxtеnsο а pаrticulаrităţilοr lеxicο-funcţiοnаlе аlе tеrminοlοgiеi еcοlοgicе, având drept reper  sursеle actuale de fοrmаrе а tеrmеnilοr ecologici  (dеrivаrе, cοmpunеrе, cοmpunеrе sintаgmаtică, împrumuturi, cаlcuri еtc.), rеlаţiile sеmаnticе (sinοnimiе, аntοnimiе, pοlisеmiе, οmοnimiе etc.), dar și  rаpοrtul limbаj spеciаlizаt versus lеxicul cοmun etc., ceea ce oferă un caracter inovator al prezentului studiu.  Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, traductologilor, dar și publicului interesat de terminologia ecologică.” (Eugenia Mincu)

 

Mit şi ficţiune artistică în opera literară. Ediția a II-a, Chişinău: Pro Libra, 2020, ISBN 978-9975-3392-3-0, 258 p.

Autor: Olesea Gîrlea

Monografia reprezintă un studiu teoretic şi practic instructiv, care poate fi utilizat în procesul de predare a unor cursuri universitare de teorie literară, mitologie, literatură contemporană, literatură şi mitologie germană, literatură universală şi comparată, la elaborarea tezelor de licenţă şi masterat.

În lucrare sunt abordate conceptele de ficţiune religioasă şi ficţiune artistică, este prezentată evoluţia mitului în domenii diverse de abordare: religie, istorie, politică, psihologie, lingvistică, literatură, antropologie, sunt distinse trăsăturile specifice ale mitului originar şi ale celui literaturizat. Originalitatea monografiei rezidă şi în relevarea indianismului (mituri, zeităţi, miteme etc.) în opera scriitorului Vasile Vasilache, analiza şi interpretarea mitului personal al lacrimii în creaţia lui Gr. Vieru, a structurilor mitice în poezia lui A. Ţurcanu, a simbolurilor şi miturilor în romanul Adam şi Eva de Liviu Rebreanu, precum şi a conflictului religios-literar determinat de apariţia unor romane în care sunt prezentate variaţii ale miturilor creştine.

Dicționar explicativ tematic. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.

Coordonator - Ana Vulpe. Autori: Maria Onofraș, Tamara Pahomi, Valeriu Scifos, Lidia Vrabie, Ana Vulpe. 

„Dicționarul respectiv se include în seria de dicționare tematice explicative de uz didactic. Reprezintă o formulă redusă, axându-se pe trei teme de bază:  Universul, Natura, Omul. Fiecare temă presupune alte subteme și microteme care, la rândul lor, cuprind  noțiuni explicate, aranjate în ordine alfabetică. Indicele, care însoțește această lucrare,este constituit din inventarul de cuvinte în ordine alfabetică, cu indicarea paginii în care poate fi găsit cuvântul solicitat, Menționăm implementarea principiului tematic în schema de organizare a  lexicului, principiu de o importanță majoră în întocmirea unor atare lucrări lexicografice, făcându-le utile în acte de predare-învățare a limbii române (elevi, studenți, inclusiv alolingvi, profesori), în acte de traducere (traducători), în diverse acte comunicaționale (ziariști etc.).” (Eugenia Mincu)

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse. Chișinău: Lyceum, 2021, ISBN 978-9975-3442-1-0, 92 p.

Autorii lucrării: Inga Druță, Eugenia Mincu, Viorica Molea, Maria Onofraș, Angela Savin-Zgardan, Ana Vulpe

Coordonator: Liliana Botnaru

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse (lucrare colectivă) este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

Arhitectonica terminologiei medicale în limba română. Mic dicționar de elemente și dublete terminologice. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.


Autor: Eugenia Mincu

 „Lucrarea de față constitie o  cercetare  științifică  aprofundată  și comparativă a terminologiei medicale -- dimensiunile naţional şi internaţional --  și implică cunoștințe interdisciplinare: terminologie, istorie a limbii, lexicologie, sociolingvistică, derivatologie, semasiologie, didactică, biomedicină etc., care ar folosi la: a) studiideterminologie (ghideazăactivităţide actualizare, ordonare, unificare a terminologiei de specialitate, oferă explicații referitoare la mecanismul de formare, stabilire, funcționare a terminologiei, elucidând procesul de creare conştientă a termenilor de către doctus cumlibro; b) studii de lingvistică (inventarierea elementelor terminologice medicale și a dubletelor terminologice prezintă un material faptic, analiza acestora implicând aspectele etimologic, morfologic, disciplinar etc.);  c) studii de pedagogie (studierea problemelor de terminologie în crearea unei metodologii de însuşire conştientă a termenilor).” (Ana Vulpe)

Dicționarul de structuri sintactice (lucrare colectivă) poate fi evaluat atât sub aspectul utilităţii practice, cât și în plan teoretic. Dicţionarul are, în primul rând, o valoare practică: el este prevăzut să descrie structurile de bază ale limbii române pornind de la sensul lexemelor verbale ilustrând, în acelaşi timp, capacitatea lor combinatorie (valenţa lexicală şi sintactică). În al doilea rând, el conţine un ansamblu de fapte de limbă destinate să ilustreze o teorie lingvistică. Una dintre trăsăturile distinctive ale acestei teorii vizează studierea enunţului în raport cu actul concret de comunicare.

Texistențe IV, Ființa poeziei. Chișinău: Gunivas, 2020, ISBN 978-9975-78-693-5, 272 p.

Autor: Alexandru Burlacu

Lucrarea și-a propus urmărirea axiomei modelului eminescian în poezia română din Basarabia. În interpretarea categoriei esteticului a fost definitorie ideea de bază: tradiționalitatea sau modernitatea unei poezii se stabilește în funcție de doi factori, de 1) raportul dintre eul poetic și lumea înconjurătoare și 2) în funcție de sistemul de imagini. Schimbarea de paradigmă între anii '60 - '80 nu poate fi concepută altfel decât ca o recuperare, o revenire la modernismul interbelic, fenomen definit de unii ca neomodernism sau „remake modernist” (Nicolae Manolescu), sau tardomodernism (Mircea Cărtărescu).

Neomodernismul românesc, marcat de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu (Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș etc.) se impune prin reacția tranșant „anti-tradiționalistă”, prin „resurecția baladei”. Poezia generației lui Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov, Emil Brumaru etc. se caracterizează prin „ruptură” de dogma realismului socialist, renunțarea la poezia angajată, despărțirea de „spiritul veacului” și întoarcerea la „structura liricii moderne”, la valorile poeziei interbelice.

În spațiul dintre Prut și Nistru așa-zisa „rezistența prin cultură” e reductibilă la „întoarcerea la izvoare” (M. Cimpoi), la folclorism, eminescianism, la oralitate, inocență sentimentală, la „directitatea, elementaritatea limbajului”, la amestecul de „notație etnografică, de idilism și de sentimentalism”, multe alte de acestea, depistate, de exemplu, în poezia lui Grigore Vieru, nu sunt tratate ca deficiențe irecuperabile.

 

Arheul marginii și alte narațiuni. Chișinău: Cartier, 2020,  ISBN 978-9735-06-441-9, 450 p.

Autor: Andrei Țurcanu

Cartea „Critice. Arheul Marginii și alte narațiuni” încearcă să pună într-o perspectivă unică mecanismul complicat de interferare a rețelelor de viziune artistică cu cele de mentalitate istorică, socială și de sensibilitate etnică. Urmărită în strânsă legătură cu circumstanțele celor două veacuri de „îmbrățișare frățească” a Basarabiei de către imperiul de la Răsărit, literatura basarabenilor își dezvăluie ceea ce autorul numește arheul marginii, un spiritus loci cu notele sale distinctive și manifestările sale literare (și culturale) specifice (nu însă neromânești sau antiromânești!) în raport cu literatura română de peste Prut. Astfel, arheul marginii este pentru Andrei Țurcanu „criteriul axiologic, ontologic de raportare multiplă și conexiune a noastră cu lumea și cu timpul, proba de rezistență a artisticului”.

Odată cu analiza unor fenomene literare generale, a unor epoci, a unor autori sau a unor scrieri concrete, conceptul se nuanțează, își descoperă resorturile „canonice” de românitate profundă. E o românitate basarabeană de margine, locală, motivată  și modelată de tensiunile a doi centri politici, de spiritualitate și civilizație, antagonici, Centrul Național cu atracția sa identitară și utopia de Patrie Ideală și Centrul Imperial, expresie a alterității absolute, dizolvante, dar și cu reflexele exceselor de sensibilitate și cu tentația de categorii spațiale și axiale gigantești și viziuni absolutizante. (dr. hab. Nina Corcinschi)