Portal de resurse filologice

Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

Apariții editoriale

Dicţionar de cuvinte, locuţiuni şi expresii frazeologice echivalente. Chişinău, Pro Libra, 2016, 256 p. 

Autorii lucrării: T. PAHOMI, V. SCLIFOS,  L.  VRABIE,  A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. A.VULPE

Descrierea lucrării:

Dicționarul este o lucrare absolut originală, întâi și întâi, prin modul de prezentare internă a corpusului: stratificarea ideografică a cuvintelor, locuțiunilor și expresiilor frazeologice. De aceea dicționarul nu are un caracter complet, ci unul strict selectiv. El este adresat profesorilor, studenților, elevilor, jurnaliștilor, dar și oricărui vorbitor de limba română, dornic să cunoască în profunzime tezaurul și expresivitatea limbii române.

Texistențe, vol. V, Ochiul al treilea. Chișinău: Gunivas, 2021, 254 p. ISBN 978-9975-3480-4-1. Autor: Alexandru Burlacu Volumul de față ia în vizor arta poetică a șaizeciștilor Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Ion Hadârcă, Marcela Benea, Iulian Filip, Eugen Cioclea, Arcadie Suceveanu, Andrei Țurcanu, Vsevolod Ciornei, Nina Josu, Renata Verejanu, Ion Hadârcă ș. a. Autorul susține ideea unei experiențe inedite a generației „ochiului al treilea”, de care trebuie să se țină seama într-o istorie critică a literaturii române.

Dicţionar explicativ de cuvinte şi sensuri noi. Cu exemple din limbajul uzual. Chişinău, Pro Libra, 2016, 360 p.

Autorii lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU, dr. V.UNGUREANU, dr. conf. univ. A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU

Descrierea lucrării:

Dicționarul conține inovații recente din vocabularul românesc, în marea lor majoritate cuvinte și sensuri noi atestate în perioada 2000-2015, determinate de evoluția tehnologică și de schimbările sociale, economice și politice din ultimele decenii, întâlnite frecvent în uzul curent, în special, în publicațiile periodice tipărite și electronice. Dicționarul este elaborat în spiritul tradițiilor lexicografice academice.

Ion Creangă, mântuirea prin râs, Princeps Edit, Iași, 2021, 302 p Autor: Mihai Cimpoi Noua ediție e completată cu câteva capitole despre limbajul crengian, în special despre relația dintre jocurile de limbaj din contextul postmodernismului și propune o grilă de receptare a lui Ion Creangă ca scriitor tragic. Autorul abordează experiența dramatică din viața lui Ion Creangă și viziunea lumii ca lume întoarsă pe dos, alte aspecte ale studiului sunt carnavalescul, universalitatea arhetipurilor, Ion Creangă povestaș sau autor cărturăresc, studiul demonologiei surprinde umanizarea dracilor vizavi de îndrăcirea lumii, autorul include de asemenea interpretările ezoterice și simbologice.

Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională.  Ch.: Bansai-Vatavu, 2020. 

Autor: Dorina Macovei

Studiul monografic reprezintă o cercetare cοmplеxă și multidimensională а tеrminοlοgiеi еcοlοgicе în limba română (este explicat mеcаnismul dе fοrmаrе а tеrmеnilοr еcοlοgici, căile dе pătrundеrе а tеrmеnilοr neologici, rеlаțiilе sеmаnticе stabilite etc.).  Lucrаrеа propune o tratare in еxtеnsο а pаrticulаrităţilοr lеxicο-funcţiοnаlе аlе tеrminοlοgiеi еcοlοgicе, având drept reper  sursеle actuale de fοrmаrе а tеrmеnilοr ecologici  (dеrivаrе, cοmpunеrе, cοmpunеrе sintаgmаtică, împrumuturi, cаlcuri еtc.), rеlаţiile sеmаnticе (sinοnimiе, аntοnimiе, pοlisеmiе, οmοnimiе etc.), dar și  rаpοrtul limbаj spеciаlizаt versus lеxicul cοmun etc., ceea ce oferă un caracter inovator al prezentului studiu.  Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, traductologilor, dar și publicului interesat de terminologia ecologică.” (Eugenia Mincu)

 

Dicționarul de uz general (lucrare colectivă), variantă electronică, comparativ cu dicţionarele anterioare de acest tip, cuprinde o serie de completări, rectificări referitoare la lista de cuvinte (sub aspectul neologizării vocabularului ), precizări de ordin semantic (de echivalență și de opoziție), la nivel de definiţii şi multe altele. Dicționarul poate fi considerat unul de tip bibliotecă, întrucât cuprinde informație variată. Pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde recomandări de pronunție, de silabaţie, de ortografie, de corectitudine, dificultăți morfologice, variante, etimologie, mărci stilistice, domeniale etc. La sfârșitul articolului lexicografic se indică paronimul cuvântului, în cazul în care se atestă. Plasarea ulterioară a dicționarului în cyberspațiu va contribui la extinderea volumului de informaţie lingvistică disponibilă pe Internet în limba română, favorizând, astfel, alinierea limbii române la standardele de circulaţie internaţională. Destinatarul de bază este publicul obişnuit (neavizat), adică orice cunoscător sau persoană interesată de vocabularul limbii române.
Proba esteticului (neo)moderniști basarabeni, Chișinău: Gunivas, 408 p. ISBN 978-9975-3460-4-7. Autor: Alexandru Burlacu Eseul monografic Proba esteticului (neomoderniști basarabeni) e centrat pe modelul eminescian ca centru iradiant al canonului literar românesc. Autorul pornește de la teza că modelul eminescian stă la baza unei noi imagini a lumii, că toți marii poeți l-au rescris în felul lor pe Eminescu, că, în sec. XX, Eminescu nu e doar un etalon al poeticității, dar și un model catalitic și stimulator în cele mai importante metamorfoze și bătălii canonice, insistând pe ideea retardării, întoarcerii la poezia de modă veche, la modul de expresie pe care „modernismul le făcuse să cadă în desuetudine” (Nicolae Manolescu). Generația șaizecistă (reprezentată de Grigore Vieru, Liviu Damian, Pavel Boțu, Aureliu Busuioc, Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Arhip Cibotaru, Petru Cărare, Emil Loteanu, Ion Bolduma, Nicolae Esinencu) și promoția şaptezecistă (reprezentată de Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Marcela Benea, Leonard Tuchilatu, Iulian Filip, Nina Josu, Ludmila Sobiețchi, Valeria Grosu, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Eugen Cioclea, Vsevolod Ciornei, Andrei Țurcanu) impune programatic Poetul ca un nou Orfeu, ca Om al Cetății. Mitopo(i)etica promoției „ochiul al treilea”, a generației care vede nevăzutul, configurează etapa de tranziție de la modernism la canonul postmodernist.
Școala de la Târgoviște. Târgoviște: Bibliotheca, 2021. ISBN 978-606-772-562-9. Autor: Mihai Cimpoi Studiul e axat pe exponenții școlii de la Târgoviște, precum Mihai Stan, Victor Petrescu, Tudor Cristea și George Coandă, surprinși în schițe portretistice riguroase și supuși unor reconstituiri exegetice cu precizări și adăugiri bibliografice impuse de lucrările recent publicate. Cei patru dau dovadă de „o voință formatoare de cultură și literatură cu caracter insolit; localist-târgoviștean” (Mihai Cimpoi).

Dicționar explicativ tematic. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.

Coordonator - Ana Vulpe. Autori: Maria Onofraș, Tamara Pahomi, Valeriu Scifos, Lidia Vrabie, Ana Vulpe. 

„Dicționarul respectiv se include în seria de dicționare tematice explicative de uz didactic. Reprezintă o formulă redusă, axându-se pe trei teme de bază:  Universul, Natura, Omul. Fiecare temă presupune alte subteme și microteme care, la rândul lor, cuprind  noțiuni explicate, aranjate în ordine alfabetică. Indicele, care însoțește această lucrare,este constituit din inventarul de cuvinte în ordine alfabetică, cu indicarea paginii în care poate fi găsit cuvântul solicitat, Menționăm implementarea principiului tematic în schema de organizare a  lexicului, principiu de o importanță majoră în întocmirea unor atare lucrări lexicografice, făcându-le utile în acte de predare-învățare a limbii române (elevi, studenți, inclusiv alolingvi, profesori), în acte de traducere (traducători), în diverse acte comunicaționale (ziariști etc.).” (Eugenia Mincu)

Texistențe IV, Ființa poeziei. Chișinău: Gunivas, 2020, ISBN 978-9975-78-693-5, 272 p.

Autor: Alexandru Burlacu

Lucrarea și-a propus urmărirea axiomei modelului eminescian în poezia română din Basarabia. În interpretarea categoriei esteticului a fost definitorie ideea de bază: tradiționalitatea sau modernitatea unei poezii se stabilește în funcție de doi factori, de 1) raportul dintre eul poetic și lumea înconjurătoare și 2) în funcție de sistemul de imagini. Schimbarea de paradigmă între anii '60 - '80 nu poate fi concepută altfel decât ca o recuperare, o revenire la modernismul interbelic, fenomen definit de unii ca neomodernism sau „remake modernist” (Nicolae Manolescu), sau tardomodernism (Mircea Cărtărescu).

Neomodernismul românesc, marcat de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu (Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș etc.) se impune prin reacția tranșant „anti-tradiționalistă”, prin „resurecția baladei”. Poezia generației lui Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov, Emil Brumaru etc. se caracterizează prin „ruptură” de dogma realismului socialist, renunțarea la poezia angajată, despărțirea de „spiritul veacului” și întoarcerea la „structura liricii moderne”, la valorile poeziei interbelice.

În spațiul dintre Prut și Nistru așa-zisa „rezistența prin cultură” e reductibilă la „întoarcerea la izvoare” (M. Cimpoi), la folclorism, eminescianism, la oralitate, inocență sentimentală, la „directitatea, elementaritatea limbajului”, la amestecul de „notație etnografică, de idilism și de sentimentalism”, multe alte de acestea, depistate, de exemplu, în poezia lui Grigore Vieru, nu sunt tratate ca deficiențe irecuperabile.

 

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse. Chișinău: Lyceum, 2021, ISBN 978-9975-3442-1-0, 92 p.

Autorii lucrării: Inga Druță, Eugenia Mincu, Viorica Molea, Maria Onofraș, Angela Savin-Zgardan, Ana Vulpe

Coordonator: Liliana Botnaru

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse (lucrare colectivă) este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

FILIP, I. Lume, lume... Lirică populară românească. Selecția și concepția poetului, etnologului Iulian Filip. Chișinău: Prut Internațional, 2021. 284 p. (Mărgăritare folclorice, ISBN 978-9975-54-332-3) ISBN 978-9975-54-476-4.

Arhitectonica terminologiei medicale în limba română. Mic dicționar de elemente și dublete terminologice. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.


Autor: Eugenia Mincu

 „Lucrarea de față constitie o  cercetare  științifică  aprofundată  și comparativă a terminologiei medicale -- dimensiunile naţional şi internaţional --  și implică cunoștințe interdisciplinare: terminologie, istorie a limbii, lexicologie, sociolingvistică, derivatologie, semasiologie, didactică, biomedicină etc., care ar folosi la: a) studiideterminologie (ghideazăactivităţide actualizare, ordonare, unificare a terminologiei de specialitate, oferă explicații referitoare la mecanismul de formare, stabilire, funcționare a terminologiei, elucidând procesul de creare conştientă a termenilor de către doctus cumlibro; b) studii de lingvistică (inventarierea elementelor terminologice medicale și a dubletelor terminologice prezintă un material faptic, analiza acestora implicând aspectele etimologic, morfologic, disciplinar etc.);  c) studii de pedagogie (studierea problemelor de terminologie în crearea unei metodologii de însuşire conştientă a termenilor).” (Ana Vulpe)

Micul dicționar etimologic al limbii române (dr. hab. Marcu Gabinschi, editare post mortem) este o lucrare lexicografică de valoare, care explică etimologia cuvintelor care formează vocabularul fundamental, dar și masa vocabularului limbii române. Așa tip de dicționar este editat o dată în 5/10 ani și este destinat specialiștilor în domeniu, dar și publicului larg, interesat de originea cuvintelor în limba română.

Vladimir Beșleagă sau anevoiasa cale a cunoașterii de sine. Chișinău: Știința, 2021.

Autor: Nadejda Ivanov

„Mai rar practicate în critica literară românească, atât din România cât și din Republica Moldova, cercetările asupra imaginarului oferă o serie de metodologii și hermeneutici cu mare putere de penetrare și sinteză: arhetipologia generală, psihologia adâncurilor, mitocritica și mitanaliza, psihocritica, imaginariile sociale, culturale și artistice etc. Cercetător la Institutul de Filologie Română “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău și membru al Centrului de cercetare a imaginarului “Phantasma” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Nadejda Ivanov este o promotoare a acestor abordări inovative, pe care le aplică cu inteligență și finețe operei complexe a lui Vladimir Beșleagă. Cu ajutorul lor, ea reușește să pună în lumină structuri de profunzime și obsesii recurente din opera acestuia: funcția simbolică regenerativă a apei, imagoul matern și personificările animei, individuația (ca evoluție interioară), sinele, copilul divin, văzând în ele procese de introversiune și cunoaștere de sine prin care scriitorul încearcă să îmblânzească traume atât sociale cât și personale, suferințe de natură biografică, psihologică și morală”. (Corin Braga)

Structuri semantico-sintactice cu plusvalență. Chișinău, 2021, ISBN 978-9975-157-67-4, 188 p.

Autor: Petru Butuc

Prin elaborarea acestei lucrări, s-a elucidat fenomenul plusvalențelor semantico-sintactice, manifestate prin toate părțile de propoziție. Astfel, teoria sintaxei funcționale-integrale, privind delimitarea tipologică a părților de propoziție, va căpăta un spectru mult mai larg, odată ce sunt abordate toate unitățile sintactice propoziționale, nu numai cele ale predicatului. În acest studiu de cercetare onomasiologică a faptelor de limbă sunt luate în discuție și domeniile adiacente (semantica informativ-comunicativă, logica naturală ș.a.), cu care sintaxa funcțională se află într-o permanentă interacțiune.

Dicționarul de structuri sintactice (lucrare colectivă) poate fi evaluat atât sub aspectul utilităţii practice, cât și în plan teoretic. Dicţionarul are, în primul rând, o valoare practică: el este prevăzut să descrie structurile de bază ale limbii române pornind de la sensul lexemelor verbale ilustrând, în acelaşi timp, capacitatea lor combinatorie (valenţa lexicală şi sintactică). În al doilea rând, el conţine un ansamblu de fapte de limbă destinate să ilustreze o teorie lingvistică. Una dintre trăsăturile distinctive ale acestei teorii vizează studierea enunţului în raport cu actul concret de comunicare.
Eminescu lumea valorilor și noi postmodernii. Chișinău: Cartdidact, 2021. 55 p. ISBN 978-9975-3439-3-1. Autor: Mihai Cimpoi Volumul de față prezintă pluriperspectivismul figurii emblematice a Narcisului eminescian vs. postmodern, interesul permanent al lui Mihai Eminescu pentru sfera valorilor care figurează fundamentele începutului unei axiologii în spațiul românesc (valori precum geniul, copilăria, copilul, plăcut/neplăcut, sacrul/profanul, frumosul/urâtul etc.). Autorul urmărește, prin grila Eminescu, ce se întâmplă în axiologia modernă și postmodernă. Lumea valorilor este concepută ca o lume autonomă culegi proprii, „naturale”, cu o rațiune proprie de a fi. E lumea pe care o captează spontan Narcis în oglinda pusă între ființa lucrurilor și ființa lui.
APETRI, D. Profesori – grădinari ai ființelor umane. Chișinău: Lumina, 160 p. 2021. ISBN 978-9975-65-476-0 Volumul cuprinde cca. 50 de profiluri pedagogice despre profesori universitari, de liceu și de școală care s-au distins în activitatea lor prin: devotament față de profesia nobilă de pedagog, activitatea cultural-științifică valoroasă și e dragoste deosebită față de munca de instruire și educație. Predicatorii de catedră, fie că provin din spațiul geografic al Basarabiei, din nordul Bucovinei, ținutul Herța sau din dreapta Prutului, sunt considerați pe bună dreptate, formatori de conștiință. Cei din școlile de cultură generală sunt catalogați ca modelatori de adolescență și tinerețe timpurie. O calitate indispensabilă a tuturor e grija permanentă pentru ziua de azi și cea de mâine a a învățământului, întrucât progrese se pot obține doar printr-o instruire și și educație de înaltă valoare. Bine alcătuit și scris cu o pană e filolog, volumul e binevenit și necesar pentru spațiul nostru care duce lipsă de pedagogi. Însuși autorul e o persoană cu experiență bogată în domeniul pedagogiei.

Titu Maiorescu. Epoca Eminescu. Ed. Junimea, Iași, 2020, ISBN 978-973-37-2332-5, 262 p.

Autor: Mihai Cimpoi

For using special positions

Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.

You can disable by:

  • Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
  • Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module

For customize module in special position

The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix

Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then:
- Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome  
- Class of module is 'bg-white'

Template Settings

Color

For each color, the params below will give default values
Tomato Green Blue Cyan Dark_Red Dark_Blue

Body

Background Color
Text Color

Header

Background Color

Footer

Select menu
Google Font
Body Font-size
Body Font-family
Direction