Portal de resurse filologice

Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

Apariții editoriale

Culegerea Filologia modernă, vol. XVI, coord. L. POPOVSCHI, Chișinău: Pro Libra, 2022. Materiale ale Conferinței științifice internaționale Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, cu genericul: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, ediția a XVI-a, 20-22 octombrie 2022. Volumul de față reunește o parte dintre comunicările susținute la ediţia a XVI-a a Conferinței ştiinţifice internaţionale FILOLOGIA MODERNĂ: realizări şi perspective în context european, cu genericul Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, organizată în perioada 20-22 octombrie 2022 de Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timișoara, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din București, Agenția Universitară a Francofoniei, Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” din Chișinău.
Texistențe, vol. V, Ochiul al treilea. Chișinău: Gunivas, 2021, 254 p. ISBN 978-9975-3480-4-1. Autor: Alexandru Burlacu Volumul de față ia în vizor arta poetică a șaizeciștilor Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Ion Hadârcă, Marcela Benea, Iulian Filip, Eugen Cioclea, Arcadie Suceveanu, Andrei Țurcanu, Vsevolod Ciornei, Nina Josu, Renata Verejanu, Ion Hadârcă ș. a. Autorul susține ideea unei experiențe inedite a generației „ochiului al treilea”, de care trebuie să se țină seama într-o istorie critică a literaturii române.

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse. Chișinău: Lyceum, 2021, ISBN 978-9975-3442-1-0, 92 p.

Autorii lucrării: Inga Druță, Eugenia Mincu, Viorica Molea, Maria Onofraș, Angela Savin-Zgardan, Ana Vulpe

Coordonator: Liliana Botnaru

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse (lucrare colectivă) este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

Pagini de lingvistică basarabeană Autor: Vasile Bahnaru Culegerea de studii Pagini de lingvistică basarabeană (autor: dr. hab. V. Bahnaru). Culegerea reflectă rezultate ale cercetării, care se înscriu direct în preocupările teoretice şi practice ale lexicografiei moderne și care, prin această investigaţie, capătă un suport bine închegat, aşa încât elaborarea dicţionarelor nu va mai fi considerată o activitate de rutină, ci una ştiinţifică, de natură aplicată, bazată pe o teorie lexicografică logică, precum şi pe teoria modernă a studiului limbii. Lucrarea este concentrată nu doar asupra aspectelor sincronice ale problemelor legate de studierea în sistem şi structurală a semanticii lexicale, ci şi/mai ales, asupra problemelor ce ţin de dezvoltarea, de funcţionarea dinamică, la nivelul semantic, al unităţilor de limbă şi a categoriilor semasiologice, care, într-o anumită măsură, rămân în umbră.
CORCINSCHI, N. Realitatea ca cologramă, Chișinău: Cartier, 2022, 256 p. ISBN 978-9975-79-907-2. Realitatea ca hologramă (Cartier, 2021) cuprinde cronici și eseuri despre literatura română contemporană. Autoarea urmărește raportul textului cu existența, capitalul de ontologie pe care-l generează opera literară și modul în care - într-o era a tehnologiilor - se mai poate construi percepția artistică a realității. „Acest proces m-a interesat în cartea de față: viața care se mută în text și textul care, prin lectură și interpretare, devine viață. Ca într-un tablou, în care personajele sunt și în interior, dar și în afara ramei. Cu jocul implicit al nesfârșitelor nuanțe pe care le generează culorile”. Sunt analizate cărți scrise de Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Andrei Țurcanu, Silvia Goteanschi etc.
Proba esteticului (neo)moderniști basarabeni, Chișinău: Gunivas, 408 p. ISBN 978-9975-3460-4-7. Autor: Alexandru Burlacu Eseul monografic Proba esteticului (neomoderniști basarabeni) e centrat pe modelul eminescian ca centru iradiant al canonului literar românesc. Autorul pornește de la teza că modelul eminescian stă la baza unei noi imagini a lumii, că toți marii poeți l-au rescris în felul lor pe Eminescu, că, în sec. XX, Eminescu nu e doar un etalon al poeticității, dar și un model catalitic și stimulator în cele mai importante metamorfoze și bătălii canonice, insistând pe ideea retardării, întoarcerii la poezia de modă veche, la modul de expresie pe care „modernismul le făcuse să cadă în desuetudine” (Nicolae Manolescu). Generația șaizecistă (reprezentată de Grigore Vieru, Liviu Damian, Pavel Boțu, Aureliu Busuioc, Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Arhip Cibotaru, Petru Cărare, Emil Loteanu, Ion Bolduma, Nicolae Esinencu) și promoția şaptezecistă (reprezentată de Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Marcela Benea, Leonard Tuchilatu, Iulian Filip, Nina Josu, Ludmila Sobiețchi, Valeria Grosu, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Eugen Cioclea, Vsevolod Ciornei, Andrei Țurcanu) impune programatic Poetul ca un nou Orfeu, ca Om al Cetății. Mitopo(i)etica promoției „ochiul al treilea”, a generației care vede nevăzutul, configurează etapa de tranziție de la modernism la canonul postmodernist.
Dicționarul de uz general (lucrare colectivă), variantă electronică, comparativ cu dicţionarele anterioare de acest tip, cuprinde o serie de completări, rectificări referitoare la lista de cuvinte (sub aspectul neologizării vocabularului ), precizări de ordin semantic (de echivalență și de opoziție), la nivel de definiţii şi multe altele. Dicționarul poate fi considerat unul de tip bibliotecă, întrucât cuprinde informație variată. Pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde recomandări de pronunție, de silabaţie, de ortografie, de corectitudine, dificultăți morfologice, variante, etimologie, mărci stilistice, domeniale etc. La sfârșitul articolului lexicografic se indică paronimul cuvântului, în cazul în care se atestă. Plasarea ulterioară a dicționarului în cyberspațiu va contribui la extinderea volumului de informaţie lingvistică disponibilă pe Internet în limba română, favorizând, astfel, alinierea limbii române la standardele de circulaţie internaţională. Destinatarul de bază este publicul obişnuit (neavizat), adică orice cunoscător sau persoană interesată de vocabularul limbii române.
Micul dicționar etimologic al limbii române (dr. hab. Marcu Gabinschi, editare post mortem) este o lucrare lexicografică de valoare, care explică etimologia cuvintelor care formează vocabularul fundamental, dar și masa vocabularului limbii române. Așa tip de dicționar este editat o dată în 5/10 ani și este destinat specialiștilor în domeniu, dar și publicului larg, interesat de originea cuvintelor în limba română.
Școala de la Târgoviște. Târgoviște: Bibliotheca, 2021. ISBN 978-606-772-562-9. Autor: Mihai Cimpoi Studiul e axat pe exponenții școlii de la Târgoviște, precum Mihai Stan, Victor Petrescu, Tudor Cristea și George Coandă, surprinși în schițe portretistice riguroase și supuși unor reconstituiri exegetice cu precizări și adăugiri bibliografice impuse de lucrările recent publicate. Cei patru dau dovadă de „o voință formatoare de cultură și literatură cu caracter insolit; localist-târgoviștean” (Mihai Cimpoi).

Structuri semantico-sintactice cu plusvalență. Chișinău, 2021, ISBN 978-9975-157-67-4, 188 p.

Autor: Petru Butuc

Prin elaborarea acestei lucrări, s-a elucidat fenomenul plusvalențelor semantico-sintactice, manifestate prin toate părțile de propoziție. Astfel, teoria sintaxei funcționale-integrale, privind delimitarea tipologică a părților de propoziție, va căpăta un spectru mult mai larg, odată ce sunt abordate toate unitățile sintactice propoziționale, nu numai cele ale predicatului. În acest studiu de cercetare onomasiologică a faptelor de limbă sunt luate în discuție și domeniile adiacente (semantica informativ-comunicativă, logica naturală ș.a.), cu care sintaxa funcțională se află într-o permanentă interacțiune.

IVANOV, C. Răul. Interpretări literare, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2002, ISBN: 978-606-714-685-1. Prefață de Constantin Dram. Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc. «Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu) «Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților.» (Corin Braga)
APETRI, D. Profesori – grădinari ai ființelor umane. Chișinău: Lumina, 160 p. 2021. ISBN 978-9975-65-476-0 Volumul cuprinde cca. 50 de profiluri pedagogice despre profesori universitari, de liceu și de școală care s-au distins în activitatea lor prin: devotament față de profesia nobilă de pedagog, activitatea cultural-științifică valoroasă și e dragoste deosebită față de munca de instruire și educație. Predicatorii de catedră, fie că provin din spațiul geografic al Basarabiei, din nordul Bucovinei, ținutul Herța sau din dreapta Prutului, sunt considerați pe bună dreptate, formatori de conștiință. Cei din școlile de cultură generală sunt catalogați ca modelatori de adolescență și tinerețe timpurie. O calitate indispensabilă a tuturor e grija permanentă pentru ziua de azi și cea de mâine a a învățământului, întrucât progrese se pot obține doar printr-o instruire și și educație de înaltă valoare. Bine alcătuit și scris cu o pană e filolog, volumul e binevenit și necesar pentru spațiul nostru care duce lipsă de pedagogi. Însuși autorul e o persoană cu experiență bogată în domeniul pedagogiei.
Dicționarul de structuri sintactice (lucrare colectivă) poate fi evaluat atât sub aspectul utilităţii practice, cât și în plan teoretic. Dicţionarul are, în primul rând, o valoare practică: el este prevăzut să descrie structurile de bază ale limbii române pornind de la sensul lexemelor verbale ilustrând, în acelaşi timp, capacitatea lor combinatorie (valenţa lexicală şi sintactică). În al doilea rând, el conţine un ansamblu de fapte de limbă destinate să ilustreze o teorie lingvistică. Una dintre trăsăturile distinctive ale acestei teorii vizează studierea enunţului în raport cu actul concret de comunicare.
Operă și text în teoria literară modernă. Chișinău: Pro Libra, 2022, 303 p. ISBN 978-9975-3518-7-4. 801.7. Autor: Ion PLĂMĂDEALĂ Monografia analizează, prin examen critic, istoric și comparat și dintr-o perspectivă interdisciplinară, cele mai semnificative dimensiuni și sensuri ale conceptelor fundamentale de operă și text în contextul cotiturii lingvistice și interpretative a studiilor literare în epoca (post)modernă. În prima parte a lucrării sunt cercetate aspectele ontologice și fenomenologice ale conceptelor-cheie, inclusiv la nivel socioinstituțional, dintr-o perspectivă predominant lingvistică și semiotică. Respectiv, textul și opera sunt abordate în planul structurilor lingvistice, semiotice, stilistico-retorice și funcționale care delimitează textul ca unitate fundamentală a comunicării și obiect primar al științelor socioumane. Partea a doua abordează chestiunea literarității ca însușire ce conferă textelor verbale statut de operă cu efect estetic. Autorul efectuează un demers interdisciplinar pornind din orizontul metodologic al sociosemioticii și integrând atât factorii propriu-ziși textuali și poetici, cât și pe cei funcționali și contextuali, din perspectiva semantică și funcțională, a pragmaticii literare și teoriei actelor de vorbire. O atenție specială se acordă interpretărilor hermeneutice și deconstrucției lui J. Derrida, reprezentativă pentru textualism, poststructuralism și care fundează o hermeneutică radicală și o etică specifică a literaturii. Pornind de la dialogul dintre H.G. Gadamer și J. Derrida, precum și de la principiile dialogismului elaborate de M. Bahtin, este susținută ideea unei teorii literare dialogice și interdiscursive care să tindă spre o sinteză ambivalentă și nedialectică a termenilor literari, la frontierele unor diverse discipline, metode și concepții, atentă deopotrivă la parametrii semiozei textuale, ai semnificantului, și la diseminarea și contextualizările discursive ale sensului, una care să reflecteze continuu la propriile premise teoretice pentru a evita reificările ideologice și capcanele gândirii monologice.
Personaje în tunelul tranziției. Chișinău: Editura UNU, 2022. 121 p. ISBN 978-9975-3561-8-3. Autoare: ANIȚOI Galina Studiul monografic, axat pe transfigurarea artistică a omului aflat în tranziție de la un sistem totalitar la unul democratic, analizează imaginarul literar al tranzitologiei. În prima parte a cărții sunt examinate etapele devenirii tranzitologiei într-o nouă disciplină în cadrul teoriei culturii și civilizației, sunt jalonate premisele tranzitologiei literare ca metodă de cercetare și instrumentar eficace pentru o analiză multiaspectuală a personajului literar. De asemenea, sunt precizate reperele conceptuale și metodologice ale investigației și sunt problematizate așa-numitele „efecte adverse” ale schimbărilor sociale și impactul lor asupra imaginarului și psihicului colectiv. În partea a doua sunt relevate particularitățile reprezentării fenomenului tranziției postcomuniste în proza unor scriitori contemporani. Autoarea a elaborat și a supus analizei o tipologie a personajelor ce întruchipează destine umane emblematice pentru perioada tranziției: nostalgicul după comunism, politicianul („aleșii poporului”), copiii însingurați, emigrantul. „Cercetarea dată demonstrează că tranzitologia literară, ca metodă de cercetare, pune în lumină aspecte inedite ale prozei din ultimele două-trei decenii, ajutându-ne să înțelegem mai bine fenomenul tranziției în literatură”. (Alexandru Burlacu)
Coord. KOROLEVSKI, S. Efim Levit. Gheorghe Asachi – romanul vieții și al operei, Chișinău: Editura Unu, 400 pag. ISBN 978-9975-3521-5-4. Volumul reia, integral, lucrarea consacrată vieţii şi operei lui Gheorghe Asachi, elaborată de istoricul literar Efim Levit în anii angajării sale la Institutul de Literatură şi Folclor al A.Ş.M. Prima parte a studiului a apărut în 1999, la editura Cutia Pandorei din Vaslui, sub titlul Gheorghe Asachi. Romanul vieţii sale. Partea a doua (rămasă în manuscris), pe care autorul intenţiona să o publice sub titlul Gheorghe Asachi – scriitorul, este înglobată abia acum, în prezenta ediţie Gheorghe Asachi. Romanul vieţii şi al operei. Un europenist prin convingere, Asachi a înţeles să îmbine procesul de modernizare a culturii naţionale cu secularizarea şi sincronizarea ei cu fenomenele caracteristice ce se desfăşurau în culturile cele mai avansate ale epocii. Exact aceleaşi tendinţe s-au manifestat şi în vasta şi variata sa creaţie literară. Însuşindu-şi valorile altor literaturi, el a îmbogăţit, cum s-a relevat, literatura română modernă din faza ei incipientă, integrând-o astfel în mişcarea literară universală. Ediţia readuce în circuit o contribuţie ştiinţifică pertinentă, ţintind să reanime interesul cercetătorilor, mai cu seamă al celor tineri, pentru palierul, prea puţin explorat la noi, al epocii premoderne şi moderne.
Ion Creangă, mântuirea prin râs, Princeps Edit, Iași, 2021, 302 p Autor: Mihai Cimpoi Noua ediție e completată cu câteva capitole despre limbajul crengian, în special despre relația dintre jocurile de limbaj din contextul postmodernismului și propune o grilă de receptare a lui Ion Creangă ca scriitor tragic. Autorul abordează experiența dramatică din viața lui Ion Creangă și viziunea lumii ca lume întoarsă pe dos, alte aspecte ale studiului sunt carnavalescul, universalitatea arhetipurilor, Ion Creangă povestaș sau autor cărturăresc, studiul demonologiei surprinde umanizarea dracilor vizavi de îndrăcirea lumii, autorul include de asemenea interpretările ezoterice și simbologice.
FILIP, I. Lume, lume... Lirică populară românească. Selecția și concepția poetului, etnologului Iulian Filip. Chișinău: Prut Internațional, 2021. 284 p. (Mărgăritare folclorice, ISBN 978-9975-54-332-3) ISBN 978-9975-54-476-4.
Dicționar poliglot de marketing Autori: Inga Druță, Lidia Vieru, Mariana Vlas În condițiile actuale, în care se constată creșterea interesului pentru studiul unor limbi ce fac parte din familii diferite, se impune necesitatea unui Dicționar poliglot de marketing. Adunând un material bogat, lucrarea cuprinde un inventar de circa 3000 de concepte definite în limba română, echivalate în limbile engleză, franceză și rusă. Dicționarul este o lucrare utilă atât pentru studenți, specialiști, profesori, cât și pentru traducătorii de texte specializate. Remarcându-se prin accesibilitate şi ţinută ştiinţifică impresionantă, lucrarea se impune nu numai ca o contribuţie valoroasă la cercetarea termenilor din domeniul marketingului, ci şi ca o sursă pentru lucrări similare, constituind o treaptă pentru alte cercetări în domeniu.
Eminescu lumea valorilor și noi postmodernii. Chișinău: Cartdidact, 2021. 55 p. ISBN 978-9975-3439-3-1. Autor: Mihai Cimpoi Volumul de față prezintă pluriperspectivismul figurii emblematice a Narcisului eminescian vs. postmodern, interesul permanent al lui Mihai Eminescu pentru sfera valorilor care figurează fundamentele începutului unei axiologii în spațiul românesc (valori precum geniul, copilăria, copilul, plăcut/neplăcut, sacrul/profanul, frumosul/urâtul etc.). Autorul urmărește, prin grila Eminescu, ce se întâmplă în axiologia modernă și postmodernă. Lumea valorilor este concepută ca o lume autonomă culegi proprii, „naturale”, cu o rațiune proprie de a fi. E lumea pe care o captează spontan Narcis în oglinda pusă între ființa lucrurilor și ființa lui.

For using special positions

Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.

You can disable by:

  • Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
  • Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module

For customize module in special position

The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix

Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then:
- Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome  
- Class of module is 'bg-white'

Template Settings

Color

For each color, the params below will give default values
Tomato Green Blue Cyan Dark_Red Dark_Blue

Body

Background Color
Text Color

Header

Background Color

Footer

Select menu
Google Font
Body Font-size
Body Font-family
Direction