Volumul omagial cuprinde articole, recenzii, cronici despre cercetătorul şi profesorul Alexandru Burlacu. Avem articole scrise de diverse persoane, contribuții scrise de autori, colegi sau prieteni care au fost influențați sau au lucrat împreună cu persoana omagiată. Lucrări originale. Reflecții personale. În esență, volumul omagial este ca un tribut colectiv adus persoanei respective, aducând împreună contribuții variate pentru a ilustra și a celebra moștenirea și influența acestuia.

Mit şi ficţiune artistică în opera literară. Ediția a II-a, Chişinău: Pro Libra, 2020, ISBN 978-9975-3392-3-0, 258 p.

Autor: Olesea Gîrlea

Monografia reprezintă un studiu teoretic şi practic instructiv, care poate fi utilizat în procesul de predare a unor cursuri universitare de teorie literară, mitologie, literatură contemporană, literatură şi mitologie germană, literatură universală şi comparată, la elaborarea tezelor de licenţă şi masterat.

În lucrare sunt abordate conceptele de ficţiune religioasă şi ficţiune artistică, este prezentată evoluţia mitului în domenii diverse de abordare: religie, istorie, politică, psihologie, lingvistică, literatură, antropologie, sunt distinse trăsăturile specifice ale mitului originar şi ale celui literaturizat. Originalitatea monografiei rezidă şi în relevarea indianismului (mituri, zeităţi, miteme etc.) în opera scriitorului Vasile Vasilache, analiza şi interpretarea mitului personal al lacrimii în creaţia lui Gr. Vieru, a structurilor mitice în poezia lui A. Ţurcanu, a simbolurilor şi miturilor în romanul Adam şi Eva de Liviu Rebreanu, precum şi a conflictului religios-literar determinat de apariţia unor romane în care sunt prezentate variaţii ale miturilor creştine.

Volumul cuprinde materialele Conferinței științifice internaționale Filologia modernă: realizări și perspective în context european (ediția a XVIII-a), cu genericul George Călinescu: 125 ani de la naștere, organizată la Chișinău, în perioada 10-11 octombrie 2024, de Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova. Ediția a fost dedicată contribuției științifice a criticului și istoricului literar, scriitorului, publicistului G. Călinescu, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, unul dintre întemeietorii gândirii critice în literatura română, cu deschideri către dialogul comparatist european.

Arhitectonica terminologiei medicale în limba română. Mic dicționar de elemente și dublete terminologice. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.

Autor: Eugenia Mincu

 „Lucrarea de față constitie o  cercetare  științifică  aprofundată  și comparativă a terminologiei medicale -- dimensiunile naţional şi internaţional --  și implică cunoștințe interdisciplinare: terminologie, istorie a limbii, lexicologie, sociolingvistică, derivatologie, semasiologie, didactică, biomedicină etc., care ar folosi la: a) studiideterminologie (ghideazăactivităţide actualizare, ordonare, unificare a terminologiei de specialitate, oferă explicații referitoare la mecanismul de formare, stabilire, funcționare a terminologiei, elucidând procesul de creare conştientă a termenilor de către doctus cumlibro; b) studii de lingvistică (inventarierea elementelor terminologice medicale și a dubletelor terminologice prezintă un material faptic, analiza acestora implicând aspectele etimologic, morfologic, disciplinar etc.);  c) studii de pedagogie (studierea problemelor de terminologie în crearea unei metodologii de însuşire conştientă a termenilor).” (Ana Vulpe)

Lucrarea științifico-bibliografică Portrete filologice. Institutul de Filologie Română „B.P.-Hasdeu” la 65 de ani de la fondare (autori interviuri: E. Mincu, L. Botnaru et al.; coordonatori de ediție: N. Corcinschi, E. Mincu). Lucrarea cuprinde 20 de portrete filologice, 20 de personalități notorii ale institutului. Fiecare portret este însoțit de un studiu fillologic reprezentativ pentru fiecare filolog.

Texistențe IV, Ființa poeziei. Chișinău: Gunivas, 2020, ISBN 978-9975-78-693-5, 272 p.

Autor: Alexandru Burlacu

Lucrarea și-a propus urmărirea axiomei modelului eminescian în poezia română din Basarabia. În interpretarea categoriei esteticului a fost definitorie ideea de bază: tradiționalitatea sau modernitatea unei poezii se stabilește în funcție de doi factori, de 1) raportul dintre eul poetic și lumea înconjurătoare și 2) în funcție de sistemul de imagini. Schimbarea de paradigmă între anii '60 - '80 nu poate fi concepută altfel decât ca o recuperare, o revenire la modernismul interbelic, fenomen definit de unii ca neomodernism sau „remake modernist” (Nicolae Manolescu), sau tardomodernism (Mircea Cărtărescu).

Neomodernismul românesc, marcat de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu (Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș etc.) se impune prin reacția tranșant „anti-tradiționalistă”, prin „resurecția baladei”. Poezia generației lui Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov, Emil Brumaru etc. se caracterizează prin „ruptură” de dogma realismului socialist, renunțarea la poezia angajată, despărțirea de „spiritul veacului” și întoarcerea la „structura liricii moderne”, la valorile poeziei interbelice.

În spațiul dintre Prut și Nistru așa-zisa „rezistența prin cultură” e reductibilă la „întoarcerea la izvoare” (M. Cimpoi), la folclorism, eminescianism, la oralitate, inocență sentimentală, la „directitatea, elementaritatea limbajului”, la amestecul de „notație etnografică, de idilism și de sentimentalism”, multe alte de acestea, depistate, de exemplu, în poezia lui Grigore Vieru, nu sunt tratate ca deficiențe irecuperabile.

 

Variabilitatea limbii române în spațiul basarabean (în baza unor manuale de gramatică și a presei timpului) Autor: Liliana Botnari Variabilitatea limbii române în spațiul basarabean (în baza unor manuale de gramatică și a presei timpului) (autor: dr. L. Botnari). Lucrarea pune în discuție situația limbii române de pe teritoriul Republicii Moldova, din perspectiva teoriei variabilității, autoarea referindu-se nu doar la statul Republica Moldova, care și-a declarat independența la 27 august 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, ci la întregul teritoriu basarabean dintre Prut și Nistru, incluzând și malul estic al fluviului Nistru, insistând mai cu seamă asupra perioadei sovietice, urmărind evoluția limbii române, „transpunerea” forțată și artificială a acesteia în „limbă moldovenească”. Materialul faptic îl constituie unele gramatici basarabene, inclusiv cele transnistrene, publicate de-a lungul anilor, până la 1989, precum și presa din perioada sovietică, evidențiind condițiile socioculturale în care funcționa limba noastră, dar și cauzele substituirii glotonimului „limbă română” prin sintagma glotică „limbă moldovenească”.

Titu Maiorescu. Epoca Eminescu. Ed. Junimea, Iași, 2020, ISBN 978-973-37-2332-5, 262 p.

Autor: Mihai Cimpoi

Dicționarul explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime, exemple) în 4 volume Autor: Vasile Bahnaru, Liliana Botnaru, Livia Căruntu-Caraman, Viorica Molea, Maria Onofraș, Tamara Pahomi, Valeriu Sclifos, Lidia Vrabie Dicționarul explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime, exemple) în 4 volume (coordonatoare: dr. Ana Vulpe; autori: dr. hab. Vasile Bahnaru, dr. Liliana Botnaru, dr. Livia Căruntu-Caraman, dr. hab. Viorica Molea, dr. Maria Onofraș, Tamara Pahomi, Valeriu Sclifos, Lidia Vrabie, dr. Ana Vulpe). În anul 2021, a fost elaborată variantă electronică a acestui dicționar. În 2022, este editat acest dicționar în 4 volume, corpus fizic. În comparație cu dicţionarele anterioare de acest tip, cuprinde o serie de completări, rectificări referitoare la lista de cuvinte (sub aspectul neologizării vocabularului), precizări de ordin semantic (de echivalență și de opoziție), la nivel de definiţii şi multe altele. Dicționarul poate fi considerat unul de tip bibliotecă, întrucât cuprinde informație variată. Pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde recomandări de pronunție, de silabaţie, de ortografie, de corectitudine, dificultăți morfologice, variante, etimologie, mărci stilistice, domeniale etc. La sfârșitul articolului lexicografic se indică paronimul cuvântului, în cazul în care se atestă. Plasarea ulterioară a dicționarului în cyberspațiu va contribui la extinderea volumului de informaţie lingvistică disponibilă pe Internet în limba română, favorizând, astfel, alinierea limbii române la standardele de circulaţie internaţională. Destinatarul de bază este publicul obişnuit (neavizat), adică orice cunoscător sau persoană interesată de vocabularul limbii române.

La izvorul dorului. Monografia folclorică a satului Oniţcani. Ediţia a III-a, revăzută şi completată. Chișinău: Grafema Libris, 2020. 328 p. ISBN 9975- 821-1358-00-5

Autor: Tudor Colac

Monografia folclorică a satului Onițcani, intitulată La izvorul dorului, ediția a III-a revăzută, vine să confirme, o dată în plus, că o carte de vizită a unui sat presupune o mai bună cunoaștere a peisajului cultural. În acest sens, Onițcanii au noroc: aici s-au mai păstrat însemnele habitatului tradițional. Autorul face parte din categoria puținilor etnologi care susțin opinia că folclorul nu moare. Moare spiritul care suferă mutații și influențe străine, ca o consecință a slăbiciunii morale a oamenilor. În aceasta monografie folclorul, reprezentat de o mare diversitate de specii, este înțeles în dinamica lui, în contextul procesului evolutiv real, care mai înseamnă și a te feri de idealizarea lui.

Autorul, în cele peste 300 pagini, afirmă cu maximă convingere că menținerea viabilă a folclorului în plin secol XXI o datorăm unui instinct de autoconservare, ca vocație înnăscută  aromânilor de a păstra tot ce este de valoare, sănătos, din punct de vedere etic și moral. 

Dicţionar de cuvinte, locuţiuni şi expresii frazeologice echivalente. Chişinău, Pro Libra, 2016, 256 p. 

Autorii lucrării: T. PAHOMI, V. SCLIFOS,  L.  VRABIE,  A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. A.VULPE

Descrierea lucrării:

Dicționarul este o lucrare absolut originală, întâi și întâi, prin modul de prezentare internă a corpusului: stratificarea ideografică a cuvintelor, locuțiunilor și expresiilor frazeologice. De aceea dicționarul nu are un caracter complet, ci unul strict selectiv. El este adresat profesorilor, studenților, elevilor, jurnaliștilor, dar și oricărui vorbitor de limba română, dornic să cunoască în profunzime tezaurul și expresivitatea limbii române.

Grigore Vieru, poetul arhetipurilor. Iași: Princeps Multimedia, 2021, p. 225, ISBN 978-606-8510-26-2 Autor: Mihai Cimpoi Studiul este consacrat pilonilor pe care se ține opera și personalitatea lui Grigore Vieru: arhetipalitatea, clasicitatea, religiozitatea. Mihai Cimpoi susține ideea ființării întru poezie a lui Grigore Vieru, precum și idea că destinul poetului se contopește cu destinul Basarabiei.

Mircea Eliade. Oglinzile arhetipale ale erosului. Chișinău: Epigraf, 2022, 232 p. ISBN 978-9975-60-480-2. Autoare: Nadejda IVANOV „Prin analiza în manieră jungiană a scenariilor inițiatice din prozele lui Mircea Eliade ca «oglinzi ale erosului», Nadejda Ivanov se situează printre acei tineri cercetători de excepție care contribuie la o mai bună cunoaștere a operei literare a istoricului religiilor și a concepției sale despre ființa umană integrală, relevată de creația literară, complement fundamental al cercetării științifice umaniste a savantului”. (Ionel Bușe)

Eminescu sporind a lumii taină. Chișinău: Știința, ISBN 978-9975-85-231-9, 144 p.

Autor: Dumitru Apetri

„Originar din Târnauca – Herța, Dumitru Apetri răspunde prin articolele, studiile și cronicile sale unui comandament simpatetic de a se apropia mereu de poetul care își punea începutturile sale romantice sub semnul legământuolui cu „frumoasa Bucovină” și cu dascălul care a pus temelia trainică a formării sale intelectuale: Aron Pumnul” (Acad. Mihai Cimpoi).

Culegerea de față este consacrată operei și personalității lui Mihai Eminescu. În cele două compartimente distincte ale ei („Articole. Studii” și Recenzii. Cronici. Marginalii literare) autorul abordează unele laitmotive tematice eminesciene, cum sunt Cultul Patriei, al Mamei, al Cărții; analizează contribuțiile scriitorilor din spațiul Cernăuțean și din Basarabia la „Eminesciană”; examinează procesul de receptare universală a creației poetului, cu precădere în spațiul est-slav, comentează exegezele recente ale eminescologilor ș. a.

 

Dicţionar explicativ de cuvinte şi sensuri noi. Cu exemple din limbajul uzual. Chişinău, Pro Libra, 2016, 360 p.

Autorii lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU, dr. V.UNGUREANU, dr. conf. univ. A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU

Descrierea lucrării:

Dicționarul conține inovații recente din vocabularul românesc, în marea lor majoritate cuvinte și sensuri noi atestate în perioada 2000-2015, determinate de evoluția tehnologică și de schimbările sociale, economice și politice din ultimele decenii, întâlnite frecvent în uzul curent, în special, în publicațiile periodice tipărite și electronice. Dicționarul este elaborat în spiritul tradițiilor lexicografice academice.

Arheul marginii și alte narațiuni. Chișinău: Cartier, 2020,  ISBN 978-9735-06-441-9, 450 p.

Autor: Andrei Țurcanu

Cartea „Critice. Arheul Marginii și alte narațiuni” încearcă să pună într-o perspectivă unică mecanismul complicat de interferare a rețelelor de viziune artistică cu cele de mentalitate istorică, socială și de sensibilitate etnică. Urmărită în strânsă legătură cu circumstanțele celor două veacuri de „îmbrățișare frățească” a Basarabiei de către imperiul de la Răsărit, literatura basarabenilor își dezvăluie ceea ce autorul numește arheul marginii, un spiritus loci cu notele sale distinctive și manifestările sale literare (și culturale) specifice (nu însă neromânești sau antiromânești!) în raport cu literatura română de peste Prut. Astfel, arheul marginii este pentru Andrei Țurcanu „criteriul axiologic, ontologic de raportare multiplă și conexiune a noastră cu lumea și cu timpul, proba de rezistență a artisticului”.

Odată cu analiza unor fenomene literare generale, a unor epoci, a unor autori sau a unor scrieri concrete, conceptul se nuanțează, își descoperă resorturile „canonice” de românitate profundă. E o românitate basarabeană de margine, locală, motivată  și modelată de tensiunile a doi centri politici, de spiritualitate și civilizație, antagonici, Centrul Național cu atracția sa identitară și utopia de Patrie Ideală și Centrul Imperial, expresie a alterității absolute, dizolvante, dar și cu reflexele exceselor de sensibilitate și cu tentația de categorii spațiale și axiale gigantești și viziuni absolutizante. (dr. hab. Nina Corcinschi)

 

Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională.  Ch.: Bansai-Vatavu, 2020. 

Autor: Dorina Macovei

Studiul monografic reprezintă o cercetare cοmplеxă și multidimensională а tеrminοlοgiеi еcοlοgicе în limba română (este explicat mеcаnismul dе fοrmаrе а tеrmеnilοr еcοlοgici, căile dе pătrundеrе а tеrmеnilοr neologici, rеlаțiilе sеmаnticе stabilite etc.).  Lucrаrеа propune o tratare in еxtеnsο а pаrticulаrităţilοr lеxicο-funcţiοnаlе аlе tеrminοlοgiеi еcοlοgicе, având drept reper  sursеle actuale de fοrmаrе а tеrmеnilοr ecologici  (dеrivаrе, cοmpunеrе, cοmpunеrе sintаgmаtică, împrumuturi, cаlcuri еtc.), rеlаţiile sеmаnticе (sinοnimiе, аntοnimiе, pοlisеmiе, οmοnimiе etc.), dar și  rаpοrtul limbаj spеciаlizаt versus lеxicul cοmun etc., ceea ce oferă un caracter inovator al prezentului studiu.  Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, traductologilor, dar și publicului interesat de terminologia ecologică.” (Eugenia Mincu)

 

Dialogul ca necesitate: Articole, recenzii, studii. Chișinău: Pontos, 2020, 460 p.ISBN 978-9975-72-416-6.

Autor: Ion Ciocanu

Lucrarea  cuprinde o serie de articole și studii despre personalitatea lui I. Ciocanu, critic și  istoric literar. Alături de circa 60 de articole ale marilor noștri savanți Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, ale mai tinerilor Alexandru Burlacu, Andrei Țurcanu ș. a. Ion Ciocanu publică 9 articole și eseuri pe cele mai arzătoare probleme ale lingvisticii și problemelor noastre identitare (spre exemplu: Imperativul unei decizii statale corecte și răspicate, Sărbătoare care nu ne-ar trebui, Nu! – tiraniei limbii ruse etc.). De asemenea autorul ia în vizor aspecte despre clasicii literaturii române, prozatorii și poeții basarabeni contemporani (I. Duță, V. Vasilache, Vl. Beșleagă, I. Anton, A. Marinat, Vl. Ioviță, Gr. Vieru, D. Matcovschi, A. Codru, P. Zadnipru, ).

Dicționar explicativ tematic. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.

Coordonator - Ana Vulpe. Autori: Maria Onofraș, Tamara Pahomi, Valeriu Scifos, Lidia Vrabie, Ana Vulpe. 

„Dicționarul respectiv se include în seria de dicționare tematice explicative de uz didactic. Reprezintă o formulă redusă, axându-se pe trei teme de bază:  Universul, Natura, Omul. Fiecare temă presupune alte subteme și microteme care, la rândul lor, cuprind  noțiuni explicate, aranjate în ordine alfabetică. Indicele, care însoțește această lucrare,este constituit din inventarul de cuvinte în ordine alfabetică, cu indicarea paginii în care poate fi găsit cuvântul solicitat, Menționăm implementarea principiului tematic în schema de organizare a  lexicului, principiu de o importanță majoră în întocmirea unor atare lucrări lexicografice, făcându-le utile în acte de predare-învățare a limbii române (elevi, studenți, inclusiv alolingvi, profesori), în acte de traducere (traducători), în diverse acte comunicaționale (ziariști etc.).” (Eugenia Mincu)

Titu Maiorescu și lumea noastră postmodernă. Eseuri. Editura Bibliotheca &Editura Cartdidact, 2020, ISBN 978-973-37-2332-5, 100 p.

Autor: Mihai Cimpoi

Lucrarea explorarează personalitatea lui T. Maiorescu prin prisma preocupărilor sale: cărturar, vizionar politic, om, personalitate model, un „îndrumător”, „mentor al Junimii”, abordează întâlnirea și relația Maiorescu-Eminescu, afinități și influențe reciproce, atitudinea afectivă a lui T. Maiorescu față de M. Eminescu, exponențialitatea lui M. Eminescu. Autorul combate ideea învinuirii complicității lui T. Maiorescu în asasinarea lui M. Eminescu. Capitolul II al lucrării este consacrat reprezentării personalității lui T. Maiorescu de către C. Noica. Partea a treia surprinde tabloul fenomenologic al postumității lui T. Maiorescu, ultima parte pune în discuție reprezentarea lui T. Maiorescu în calitate de model sau antimodel.