Dicționarul de structuri sintactice (lucrare colectivă) poate fi evaluat atât sub aspectul utilităţii practice, cât și în plan teoretic. Dicţionarul are, în primul rând, o valoare practică: el este prevăzut să descrie structurile de bază ale limbii române pornind de la sensul lexemelor verbale ilustrând, în acelaşi timp, capacitatea lor combinatorie (valenţa lexicală şi sintactică). În al doilea rând, el conţine un ansamblu de fapte de limbă destinate să ilustreze o teorie lingvistică. Una dintre trăsăturile distinctive ale acestei teorii vizează studierea enunţului în raport cu actul concret de comunicare.

Coord. KOROLEVSKI, S. Efim Levit. Gheorghe Asachi – romanul vieții și al operei, Chișinău: Editura Unu, 400 pag. ISBN 978-9975-3521-5-4. Volumul reia, integral, lucrarea consacrată vieţii şi operei lui Gheorghe Asachi, elaborată de istoricul literar Efim Levit în anii angajării sale la Institutul de Literatură şi Folclor al A.Ş.M. Prima parte a studiului a apărut în 1999, la editura Cutia Pandorei din Vaslui, sub titlul Gheorghe Asachi. Romanul vieţii sale. Partea a doua (rămasă în manuscris), pe care autorul intenţiona să o publice sub titlul Gheorghe Asachi – scriitorul, este înglobată abia acum, în prezenta ediţie Gheorghe Asachi. Romanul vieţii şi al operei. Un europenist prin convingere, Asachi a înţeles să îmbine procesul de modernizare a culturii naţionale cu secularizarea şi sincronizarea ei cu fenomenele caracteristice ce se desfăşurau în culturile cele mai avansate ale epocii. Exact aceleaşi tendinţe s-au manifestat şi în vasta şi variata sa creaţie literară. Însuşindu-şi valorile altor literaturi, el a îmbogăţit, cum s-a relevat, literatura română modernă din faza ei incipientă, integrând-o astfel în mişcarea literară universală. Ediţia readuce în circuit o contribuţie ştiinţifică pertinentă, ţintind să reanime interesul cercetătorilor, mai cu seamă al celor tineri, pentru palierul, prea puţin explorat la noi, al epocii premoderne şi moderne.

Philologia este o revistă științifică de profil, care apare sub egida Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, începând din 1958. Este moştenitoarea de drept şi continuatoarea revistelor Limba şi literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009).

APETRI, D. Profesori – grădinari ai ființelor umane. Chișinău: Lumina, 160 p. 2021. ISBN 978-9975-65-476-0 Volumul cuprinde cca. 50 de profiluri pedagogice despre profesori universitari, de liceu și de școală care s-au distins în activitatea lor prin: devotament față de profesia nobilă de pedagog, activitatea cultural-științifică valoroasă și e dragoste deosebită față de munca de instruire și educație. Predicatorii de catedră, fie că provin din spațiul geografic al Basarabiei, din nordul Bucovinei, ținutul Herța sau din dreapta Prutului, sunt considerați pe bună dreptate, formatori de conștiință. Cei din școlile de cultură generală sunt catalogați ca modelatori de adolescență și tinerețe timpurie. O calitate indispensabilă a tuturor e grija permanentă pentru ziua de azi și cea de mâine a a învățământului, întrucât progrese se pot obține doar printr-o instruire și și educație de înaltă valoare. Bine alcătuit și scris cu o pană e filolog, volumul e binevenit și necesar pentru spațiul nostru care duce lipsă de pedagogi. Însuși autorul e o persoană cu experiență bogată în domeniul pedagogiei.

Pagini de lingvistică basarabeană Autor: Vasile Bahnaru Culegerea de studii Pagini de lingvistică basarabeană (autor: dr. hab. V. Bahnaru). Culegerea reflectă rezultate ale cercetării, care se înscriu direct în preocupările teoretice şi practice ale lexicografiei moderne și care, prin această investigaţie, capătă un suport bine închegat, aşa încât elaborarea dicţionarelor nu va mai fi considerată o activitate de rutină, ci una ştiinţifică, de natură aplicată, bazată pe o teorie lexicografică logică, precum şi pe teoria modernă a studiului limbii. Lucrarea este concentrată nu doar asupra aspectelor sincronice ale problemelor legate de studierea în sistem şi structurală a semanticii lexicale, ci şi/mai ales, asupra problemelor ce ţin de dezvoltarea, de funcţionarea dinamică, la nivelul semantic, al unităţilor de limbă şi a categoriilor semasiologice, care, într-o anumită măsură, rămân în umbră.

FILIP, I. Lume, lume... Lirică populară românească. Selecția și concepția poetului, etnologului Iulian Filip. Chișinău: Prut Internațional, 2021. 284 p. (Mărgăritare folclorice, ISBN 978-9975-54-332-3) ISBN 978-9975-54-476-4.

Ion Creangă, mântuirea prin râs, Princeps Edit, Iași, 2021, 302 p Autor: Mihai Cimpoi Noua ediție e completată cu câteva capitole despre limbajul crengian, în special despre relația dintre jocurile de limbaj din contextul postmodernismului și propune o grilă de receptare a lui Ion Creangă ca scriitor tragic. Autorul abordează experiența dramatică din viața lui Ion Creangă și viziunea lumii ca lume întoarsă pe dos, alte aspecte ale studiului sunt carnavalescul, universalitatea arhetipurilor, Ion Creangă povestaș sau autor cărturăresc, studiul demonologiei surprinde umanizarea dracilor vizavi de îndrăcirea lumii, autorul include de asemenea interpretările ezoterice și simbologice.

Tipologia numelui de familie: semantică și structură Autor: Viorica Răileanu Monografia Tipologia numelui de familie: semantică și structură prezintă, într-un format complex, numele de familie: etimologia, formarea, frecvența actuală, variantele care au existat la diferite etape de dezvoltare a limbii române, evidențiindu-se forma actuală și frecvența ei azi. Analiza pornește de la actualitate, aprofundându-se treptat în istorie, fapt ce scoate la iveală evoluția formării sistemului actual de denominație. Ca exemple, sunt folosite numele de familie formate pe baza lexicului şi a mijloacelor derivative ale limbii române și care, în prezent, alcătuiesc sistemul antroponimic al Republicii Moldova. Studiul se adresează specialiștilor din domeniu, dar poate fi consultat, în egală măsură, și de alte categorii de persoane preocupate de descifrarea tainelor ascunse în numele de familie.

Texistențe, vol. V, Ochiul al treilea. Chișinău: Gunivas, 2021, 254 p. ISBN 978-9975-3480-4-1. Autor: Alexandru Burlacu Volumul de față ia în vizor arta poetică a șaizeciștilor Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Ion Hadârcă, Marcela Benea, Iulian Filip, Eugen Cioclea, Arcadie Suceveanu, Andrei Țurcanu, Vsevolod Ciornei, Nina Josu, Renata Verejanu, Ion Hadârcă ș. a. Autorul susține ideea unei experiențe inedite a generației „ochiului al treilea”, de care trebuie să se țină seama într-o istorie critică a literaturii române.

Eminescu lumea valorilor și noi postmodernii. Chișinău: Cartdidact, 2021. 55 p. ISBN 978-9975-3439-3-1. Autor: Mihai Cimpoi Volumul de față prezintă pluriperspectivismul figurii emblematice a Narcisului eminescian vs. postmodern, interesul permanent al lui Mihai Eminescu pentru sfera valorilor care figurează fundamentele începutului unei axiologii în spațiul românesc (valori precum geniul, copilăria, copilul, plăcut/neplăcut, sacrul/profanul, frumosul/urâtul etc.). Autorul urmărește, prin grila Eminescu, ce se întâmplă în axiologia modernă și postmodernă. Lumea valorilor este concepută ca o lume autonomă culegi proprii, „naturale”, cu o rațiune proprie de a fi. E lumea pe care o captează spontan Narcis în oglinda pusă între ființa lucrurilor și ființa lui.

Micul dicționar etimologic al limbii române (dr. hab. Marcu Gabinschi, editare post mortem) este o lucrare lexicografică de valoare, care explică etimologia cuvintelor care formează vocabularul fundamental, dar și masa vocabularului limbii române. Așa tip de dicționar este editat o dată în 5/10 ani și este destinat specialiștilor în domeniu, dar și publicului larg, interesat de originea cuvintelor în limba română.

Dicționar de antonime al limbii române Autor: Gheorghe Druță Dicționar de antonime (cu exemple din literatură) (autor: Gh. Druță, varianta electronică; responsabil ediție: Ana Vulpe). Dicționarul de faţă îşi propune drept scop să satisfacă necesitățile, mai întâi de toate, ale elevilor, studenţilor cadrelor didactice etc., constituind un sprijin important în procesul de utilizare corectă a antonimelor și contribuind, totodată, la lărgirea orizontului de cunoaştere a tezaurului lexical-românesc. Blocul antonimic reprezintă nu altceva decât un cuplu antonimic ale cărui componente se antonimizează în diferite sensuri, deci aceleaşi cuvinte pot varia ca antonime în diversele lor sensuri. In asemenea cazuri este vorba nu de antonime diferite, ci de variante antonimice. Unităţile antonimice sunt prezentate în conformitate cu două principii: alfabetic şi derivaţional. Fiecare unitate antonimică începe cu acel cuvânt care, conform principiului alfabetic, ocupă locul anterior în raport cu celelalte cuvinte pe care le angajează ca antonime. Excepţie fac doar cuvintele prefixate, când intervine principiul derivaţional.

Operă și text în teoria literară modernă. Chișinău: Pro Libra, 2022, 303 p. ISBN 978-9975-3518-7-4. 801.7. Autor: Ion PLĂMĂDEALĂ Monografia analizează, prin examen critic, istoric și comparat și dintr-o perspectivă interdisciplinară, cele mai semnificative dimensiuni și sensuri ale conceptelor fundamentale de operă și text în contextul cotiturii lingvistice și interpretative a studiilor literare în epoca (post)modernă. În prima parte a lucrării sunt cercetate aspectele ontologice și fenomenologice ale conceptelor-cheie, inclusiv la nivel socioinstituțional, dintr-o perspectivă predominant lingvistică și semiotică. Respectiv, textul și opera sunt abordate în planul structurilor lingvistice, semiotice, stilistico-retorice și funcționale care delimitează textul ca unitate fundamentală a comunicării și obiect primar al științelor socioumane. Partea a doua abordează chestiunea literarității ca însușire ce conferă textelor verbale statut de operă cu efect estetic. Autorul efectuează un demers interdisciplinar pornind din orizontul metodologic al sociosemioticii și integrând atât factorii propriu-ziși textuali și poetici, cât și pe cei funcționali și contextuali, din perspectiva semantică și funcțională, a pragmaticii literare și teoriei actelor de vorbire. O atenție specială se acordă interpretărilor hermeneutice și deconstrucției lui J. Derrida, reprezentativă pentru textualism, poststructuralism și care fundează o hermeneutică radicală și o etică specifică a literaturii. Pornind de la dialogul dintre H.G. Gadamer și J. Derrida, precum și de la principiile dialogismului elaborate de M. Bahtin, este susținută ideea unei teorii literare dialogice și interdiscursive care să tindă spre o sinteză ambivalentă și nedialectică a termenilor literari, la frontierele unor diverse discipline, metode și concepții, atentă deopotrivă la parametrii semiozei textuale, ai semnificantului, și la diseminarea și contextualizările discursive ale sensului, una care să reflecteze continuu la propriile premise teoretice pentru a evita reificările ideologice și capcanele gândirii monologice.

Dicționar poliglot de aforisme și expresii latine Autori: Eugenia Mincu, Dorina Macovei, Natalia Rotari, Cristina Negru Dicționarul e menit să popularizeze aforismele latine (echivalate în limbile română, engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, rusă, bulgară), considerate „formule de învățătură și de meditație”, frecvent utilizate în științele socio-umanistice, dar și în limbajul uzual. Cuvântul-înainte (tradus în patru limbi moderne) inițiază cititorii în principalele perspective de abordare a corpusului aforistic savant. Dicționarul este destinat tuturor cititorilor (mediu didactic – profesori, studenți, elevi, traductologi, specialiști în diverse domenii de activitate etc.), interesați de valorile existențiale universale, într-o sinteză a spiritualității latine.

Culegerea de față este consacrată în întregime operei și personalității lui Anatol Gavrilov, omagiat la 80 de ani. În compartimentele volumului se abordează probleme teoretice care au stat la baza cercetărilor savantului, se analizează contribuțiile lui în dezvoltarea științei literare din spațiul cultural românesc, concomitent se comentează anumite exegeze ale sale.

Publicistica literară din anii 50-80 din Basarabia. Chișinău: Editura Știința, 2022. 103 p. ISBN 978 -9975-85-284-5. Autoare: Felicia CENUȘĂ Studiul pune în discuție starea de fapt a publicisticii literare basarabene din anii '50-'80. Întreg volumul încearcă construirea unei imagini microsocietale și umane a respectivei perioade și face o reconstituire atentă a deceniilor publicistice menționate, înțelegerea mentalităților și intuirea lumii Celuilalt constituind centrul de cercetare. Autoarea dă o nuanță personală considerațiilor expunându-și reflecțiile față de acea societate în derivă, care lupta pentru consolidarea propriei identități. De unde interesul sporit pentru fondul de umanitate și importanța documentară a textului publicistic, dar și pentru faptele de istorie literară. Textele analizate ar putea satisface interese publice din cele mai diverse: de la cel documentar, până la cel literar. Majoritatea dintre ele sunt investite cu valoare cognitivă, astfel încât astăzi ar putea fi percepute atât ca documente istorice, cât și ca adevărate studii de antropologie, întrucât au contribuit deopotrivă la cunoașterea omului „sub vremi” și a problemelor lui existențiale în anii de după război și până la căderea Cortinei de Fier.

Structuri semantico-sintactice cu plusvalență. Chișinău, 2021, ISBN 978-9975-157-67-4, 188 p.

Autor: Petru Butuc

Prin elaborarea acestei lucrări, s-a elucidat fenomenul plusvalențelor semantico-sintactice, manifestate prin toate părțile de propoziție. Astfel, teoria sintaxei funcționale-integrale, privind delimitarea tipologică a părților de propoziție, va căpăta un spectru mult mai larg, odată ce sunt abordate toate unitățile sintactice propoziționale, nu numai cele ale predicatului. În acest studiu de cercetare onomasiologică a faptelor de limbă sunt luate în discuție și domeniile adiacente (semantica informativ-comunicativă, logica naturală ș.a.), cu care sintaxa funcțională se află într-o permanentă interacțiune.

Vladimir Beșleagă sau anevoiasa cale a cunoașterii de sine. Chișinău: Știința, 2021.

Autor: Nadejda Ivanov

„Mai rar practicate în critica literară românească, atât din România cât și din Republica Moldova, cercetările asupra imaginarului oferă o serie de metodologii și hermeneutici cu mare putere de penetrare și sinteză: arhetipologia generală, psihologia adâncurilor, mitocritica și mitanaliza, psihocritica, imaginariile sociale, culturale și artistice etc. Cercetător la Institutul de Filologie Română “Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău și membru al Centrului de cercetare a imaginarului “Phantasma” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Nadejda Ivanov este o promotoare a acestor abordări inovative, pe care le aplică cu inteligență și finețe operei complexe a lui Vladimir Beșleagă. Cu ajutorul lor, ea reușește să pună în lumină structuri de profunzime și obsesii recurente din opera acestuia: funcția simbolică regenerativă a apei, imagoul matern și personificările animei, individuația (ca evoluție interioară), sinele, copilul divin, văzând în ele procese de introversiune și cunoaștere de sine prin care scriitorul încearcă să îmblânzească traume atât sociale cât și personale, suferințe de natură biografică, psihologică și morală”. (Corin Braga)

Proba esteticului (neo)moderniști basarabeni, Chișinău: Gunivas, 408 p. ISBN 978-9975-3460-4-7. Autor: Alexandru Burlacu Eseul monografic Proba esteticului (neomoderniști basarabeni) e centrat pe modelul eminescian ca centru iradiant al canonului literar românesc. Autorul pornește de la teza că modelul eminescian stă la baza unei noi imagini a lumii, că toți marii poeți l-au rescris în felul lor pe Eminescu, că, în sec. XX, Eminescu nu e doar un etalon al poeticității, dar și un model catalitic și stimulator în cele mai importante metamorfoze și bătălii canonice, insistând pe ideea retardării, întoarcerii la poezia de modă veche, la modul de expresie pe care „modernismul le făcuse să cadă în desuetudine” (Nicolae Manolescu). Generația șaizecistă (reprezentată de Grigore Vieru, Liviu Damian, Pavel Boțu, Aureliu Busuioc, Victor Teleucă, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Arhip Cibotaru, Petru Cărare, Emil Loteanu, Ion Bolduma, Nicolae Esinencu) și promoția şaptezecistă (reprezentată de Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Marcela Benea, Leonard Tuchilatu, Iulian Filip, Nina Josu, Ludmila Sobiețchi, Valeria Grosu, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Eugen Cioclea, Vsevolod Ciornei, Andrei Țurcanu) impune programatic Poetul ca un nou Orfeu, ca Om al Cetății. Mitopo(i)etica promoției „ochiul al treilea”, a generației care vede nevăzutul, configurează etapa de tranziție de la modernism la canonul postmodernist.

Inventarul include inovații lexicale și semantice neînregistrate în dicționarele explicative generale ale limbii române actuale, frecvent întâlnite în uzul curent, în publicații tipărite și electonice, toate acestea fiind determinate de evoluția tehnologică, de schimbările sociale, economice, politice, culturale ce au loc în societate. Lucrarea se adresează publicului larg, dornic a ști care este semnificația, corectitudinea inovațiilor lexicale în momentul de față, tuturor celor interesați de evoluția vocabularului.