Obiceiurile și folclorul sărbătorilor de primăvară, vară, toamnă. Studiu introductiv, selecție, îngrijirea textelor, surse bibliografice, indici și note: Dorina Dragnea. Chișinău: Polisalm, 2023. 245 p. ISBN: 978-9975-3630-8-2 „Documentele etnologice și folclorice inserate în această antologie oferă cititorului o retrospectivă diacronică, sincronică și spațială asupra sărbătorilor specifice perioadei cuprinse între primăvară, vară și toamnă în mediul rural din Basarabia (în cadrul Regatului României, 1918-1940, 1941-1944), Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (parte componentă a Uniunii Sovietice, 1940-1991), și Republica Moldova (după 1991 – prezent). Cartea valorifică fondul Arhivei de Folclor al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” de la Chișinău și completează publicațiile colecției Tezaurul folcloric al românilor din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, inițiată de folcloristul Nicolae Băieșu. Fondul cărții, constituit din note și schițe grafice de teren, narațiuni etnofolclorice, răspunsuri la chestionare etnografice, texte folclorice, secvențe din interviuri etnografice, material fotografic reconstituie o istorie etnografică, reflectă adoptări și reașezări de modele culturale și sociale specifice perindării regimurilor politice și perioadelor de criză. Corpusul de texte oglindește manifestarea folclorică a ortodoxiei locale, ce îndeamnă să privim comparativ și reflexiv trecutul și prezentul comunității, pentru a înțelege atitudini, a explica comportamente, a contesta idei în cadre sociale, politice, economice, ideologice și culturale mereu în schimbare”. (Dorina DRAGNEA)

„Trecutul prezent” însumează aproape patru decenii de preocupări literare ale profesorului de teorie și istorie literară și criticului Alexandru Burlacu. Ambele paliere ale activității sale se revăd, într-o interdependență benefică, în textele incluse în această carte. Sagacele (uneori până la virulență) critic literar și, alteori, pedestrul sistematizator și catalogator de perioade, procese, fenomene și nume literare, găsește în teoria și istoria literaturii instrumentele care îi oferă perspective inedite și sprijinul pentru o argumentare solidă a punctelor sale de vedere. Aici își recunoaște el și șansa evitării improvizărilor zburdalnice, mijlocul prin care prinde bine sub peniță, vorba lui Vasile Vasilache, „țâțânile literaturii”. E o cale pentru realizarea unor „texistențe” memorabile, deși nu și pentru o carieră academică.

BĂRBUȚĂ. Ion, CONSTANTINOVICI, Elena, COSMESCU, Alexandru, SÎMBOTEANU, Tatiana. Enunțul între gramatică și discurs. Chișinău: Epigraf, 2023, 232 p. ISBN 978-9975-60-522-9. Lucrarea are ca obiect de cercetare, în principal, enunțul în limba română, care este descris atât din perspectiva organizării semantico-sintactice, cât și sub aspectul comportamentului lui discursiv. Capitolul întâi al lucrării este consacrat examinării enunțului din punctul de vedere al structurii lui interne. Scopul urmărit aici este de a identifica cele mai generale principii care guvernează combinarea unităților lexicale în unități comunicative. În capitolul doi sunt abordate o serie de probleme legate de producerea și de funcționarea enunțului în calitatea sa de unitate comunicativă generată în cadrul actului de comunicare. Un alt capitol al lucrării conține o descriere amplă a actelor de vorbire din limba română. Ultimul capitol abordează, din perspectiva unei pragmatici fenomenologice, fenomenele textului și discursului. Cu instrumentele fenomenologiei, analizei discursului și pragmaticii, au fost identificate bazele experiențiale ale indicilor textualității și formele în care se manifestă aceștia. Pornind de la observațiile fenomenologic-pragmatice cu privire la textualitate, a fost propusă o formă de clasificare a textelor, având drept criteriu raportarea locutorului la caracterul actual sau inactual al stării de lucruri pe care o prezintă destinatarului.

Culegerea Filologia modernă, vol. XVI, coord. L. POPOVSCHI, Chișinău: Pro Libra, 2022. Materiale ale Conferinței științifice internaționale Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, cu genericul: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, ediția a XVI-a, 20-22 octombrie 2022. Volumul de față reunește o parte dintre comunicările susținute la ediţia a XVI-a a Conferinței ştiinţifice internaţionale FILOLOGIA MODERNĂ: realizări şi perspective în context european, cu genericul Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, organizată în perioada 20-22 octombrie 2022 de Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timișoara, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din București, Agenția Universitară a Francofoniei, Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” din Chișinău.

Dicționarul frazeologic motivațional cu imagini și contexte. Chișinău, Bons Offices, 2023, 276 p. ISBN978-5-36241-018-6. Așa cum menționează în Cuvânt-înainte, Dicționar Frazeologic motivațional cu ilustrații și contexte, elaborat de către doamna doctor habilitat Savin Angela, se adresează „specialiștilor filologi, studenților de la facultățile de Litere, Limbi moderne, Istorie, Culturologie, liceenilor și gimnaziștilor, vorbitorilor alolingvi, celor care studiază limba română ca limbă străină, dar și publicului larg care manifestă interes pentru problemele de frazeologie, semasiologie, motivologie, servind și în calitate de suport didactic pentru diverse discipline socio-umane”. Lucrarea explică motivația frazeologismelor, a locuțiunilor, a paremiilor selectate cu meticulozitate de autoare, originea acestora. Complexitatea și diversitatea materialului frazeologic prezentat în dicționar – plasarea într-un context beletristic sau publicistic, selectat cu atenție de către autoare, precum și reprezentarea artistică, printr-o ilustrație sau imagine simbol – demonstrează accesibilitatea și ținuta poligrafică impecabilă a lucrării.

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse. Chișinău: Lyceum, 2021, ISBN 978-9975-3442-1-0, 92 p.

Autorii lucrării: Inga Druță, Eugenia Mincu, Viorica Molea, Maria Onofraș, Angela Savin-Zgardan, Ana Vulpe

Coordonator: Liliana Botnaru

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse (lucrare colectivă) este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

• MINCU, Eugenia, MACOVEI, Dorina, ROTARI, Natalia, NEGRU, Cristina. Didactica metaforei. Mic dicționar român-englez de termeni-metaforă; cu ilustrații și etimologii (coord.- Eugenia MINCU), Chișinău, Epigraf, 2023, 328 p. ISBN 978-9975-60-521-2. Grupul-țintă de utilizatori sunt elevii, studenții, profesorii și toți cei interesați de a descoperi metafora – „suma a două unități, procesul de metaforizare fiind o sinteză: cuvântul comunică, implicit, două idei, iar gândirea stabilește legăturile” (P. Ricoeur). Didactica metaforei. Micul dicționar român-englez de termeni-metaforă cu ilustrații și etimologii conține un inventar de aproximativ 200 de termeni-metaforă. Necesitatea metaforei terminologice (= limbajelor specializate) survine din cerințele sociale de a cunoaşte, de a recunoaşte şi de a manipula „lucrurile” specializate. Regula enunțată, raportată la practica limbajului, este valabilă pentru toate domeniile de activitate socială; fiecare dintre acestea cuprinde o multitudine de lucruri proprii, a căror cunoaștere metaforică formează limbajul specializat.

Limbă, Literatură, Folclor este moştenitoare de drept şi continuatoare a revistelor „Metaliteratura” (2001-2017) şi „Buletin de lingvistică” (2003-2019). Revista Limbă, Literatură, Folclor este o publicaţie ştiinţifică, care oferă posibilitate filologilor din Republica Moldova, precum şi celor de peste hotare (cercetători, doctoranzi, profesori) să-şi valorifice şi să-şi promoveze rezultatele ştiinţifice obţinute, să pună în circuit idei, concepte, noțiuni care să le definească profilul științific, prin publicarea articolelor, recenziilor, cronicilor literare conform rubricilor delimitate: Cercetări lingvistice, Istorie literară, Cercetări folclorice, Cronică literară, Dicționarul enciclopedic al scriitorilor basarabeni. Portrete literare, Conferințele Institutului, Vernisaj editorial. La rubricile Conferințele Institutului şi Vernisaj editorial se consemnează manifestările ştiinţifice organizate şi desfăşurate de către fondatorul revistei, Institutul de Filologie Română „Bogdan P.-Hasdeu”, cele mai recente publicații științifice ale cercetătorilor etc. Pe lângă rubricile de bază, redacția revistei își propune rubrici ocazionale, în funcție de activitățile științifice de moment ale Institutului.

Antologie de texte folclorice ale obiceiurilor de iarnă. Șnotur, șnotur bour negru. Selecție, îngrijirea textelor, prefață, note, glosar: Mariana COCIERU; transcriere muzicală și notografie: Gheorghe NICOLAESCU. Chișinău: Epigraf, 2022.144 p. ISBN 978-9975-60-484-0 ISMN 979-0-3481-0072-2 Cartea cuprinde texte ritualice ale celor mai importante sărbători de iarnă: Crăciunul, Anul Nou/ Sfântul Vasile și Boboteaza. Volumul este destinat în principal copiilor, dar și tuturor celor interesați de moștenirea spirituală a poporului român și conține creații populare culese de la purtătorii de memorie culturală: colinde; cântece de stea; orații: urături clasice, plugușoare pentru copii, formule orații de mulțumire pentru daruri; semănături; versuri de sorcovă și de chiraleisa. Fiecare secțiunea a cărții este prefațată de o adnotare etnografică privind practica ritualică a obiceiurilor de iarnă.

Dicționarul de uz general (lucrare colectivă), variantă electronică, comparativ cu dicţionarele anterioare de acest tip, cuprinde o serie de completări, rectificări referitoare la lista de cuvinte (sub aspectul neologizării vocabularului ), precizări de ordin semantic (de echivalență și de opoziție), la nivel de definiţii şi multe altele. Dicționarul poate fi considerat unul de tip bibliotecă, întrucât cuprinde informație variată. Pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde recomandări de pronunție, de silabaţie, de ortografie, de corectitudine, dificultăți morfologice, variante, etimologie, mărci stilistice, domeniale etc. La sfârșitul articolului lexicografic se indică paronimul cuvântului, în cazul în care se atestă. Plasarea ulterioară a dicționarului în cyberspațiu va contribui la extinderea volumului de informaţie lingvistică disponibilă pe Internet în limba română, favorizând, astfel, alinierea limbii române la standardele de circulaţie internaţională. Destinatarul de bază este publicul obişnuit (neavizat), adică orice cunoscător sau persoană interesată de vocabularul limbii române.

CARUNTU-CARAMAN, Livia. Englezismele în mass-media: adaptare și funcționalitate. Chișinău: Taicom, 2023, 233p. 978-9975-58-295-7. În monografia Englezismele în mass-media: adaptare și funcționalitate s-a efectuat o analiză lingvistică complexă a unităților lexicale de origine engleză apărute în presa scrisă, reliefându-se mai multe aspecte importante: pătrunderea, adaptarea și funcționarea englezismelor în limba română. Corpusul materialului faptic (aproximativ 1800 de englezisme), sistematizat în anexă, este constituit din perspectivă diacronică (periodizarea pătrunderii englezismelor în limba română și consemnarea lor în actele normative) și sincronică (segmentul actual).

CORCINSCHI, N. Realitatea ca cologramă, Chișinău: Cartier, 2022, 256 p. ISBN 978-9975-79-907-2. Realitatea ca hologramă (Cartier, 2021) cuprinde cronici și eseuri despre literatura română contemporană. Autoarea urmărește raportul textului cu existența, capitalul de ontologie pe care-l generează opera literară și modul în care - într-o era a tehnologiilor - se mai poate construi percepția artistică a realității. „Acest proces m-a interesat în cartea de față: viața care se mută în text și textul care, prin lectură și interpretare, devine viață. Ca într-un tablou, în care personajele sunt și în interior, dar și în afara ramei. Cu jocul implicit al nesfârșitelor nuanțe pe care le generează culorile”. Sunt analizate cărți scrise de Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Andrei Țurcanu, Silvia Goteanschi etc.

Texte dialectale. Supliment la Atlasul lingvistic moldovenesc/ Atlasul lingvistic român pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria, vol. I, partea I. Redactor științific: Vasile Pavel; redactor: Liliana Popovschi. Ed. a 2-a, revăzută, cu grafie latină, în transcriere fonetică și în transcriere literarizată. Chișinău: Cartier, 2023. 189 p. ISBN 978-9975-86-722-1. Lucrarea cuprinde mostre de grai românesc, înregistrate în anii '50-'60 ai secolului trecut într-un șir de localităţi cu populație românească de pe teritoriul fostei URSS și publicate, într-o primă variantă, cu caractere chirilice. Reeditarea în grafie latină le va introduce în circuitul ştiinţific general românesc şi european și va facilita valorificarea lor plenară prin explorarea multiplelor valenţe pe care le dezvăluie cercetătorilor. Prin conținutul său bogat și variat, lucrarea se adresează nu doar specialiștilor, ci și tuturor celor interesaţi de limba română, de cultura şi civilizaţia românească.

Școala de la Târgoviște. Târgoviște: Bibliotheca, 2021. ISBN 978-606-772-562-9. Autor: Mihai Cimpoi Studiul e axat pe exponenții școlii de la Târgoviște, precum Mihai Stan, Victor Petrescu, Tudor Cristea și George Coandă, surprinși în schițe portretistice riguroase și supuși unor reconstituiri exegetice cu precizări și adăugiri bibliografice impuse de lucrările recent publicate. Cei patru dau dovadă de „o voință formatoare de cultură și literatură cu caracter insolit; localist-târgoviștean” (Mihai Cimpoi).

ONOFRAȘ, Maria. Lingvistica în Republica Moldova. Indice bibliografic (2014-2022). Chișinău: Pro Libra, 2023, 208 p. ISBN 978-9975-3591-7-7. Lucrarea Lingvistica în Republica Moldova. Indice bibliografic (2014-2022) are ca scop înregistrarea, sistematizarea și valorificarea publicațiilor din domeniul lingvisticii din perioada dată. Indicele bibliografic cuprinde descrierile bibliografice ale materialelor publicate, semnate de autori de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, profesori de la Universitățile din Țară etc.

IVANOV, C. Răul. Interpretări literare, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2002, ISBN: 978-606-714-685-1. Prefață de Constantin Dram. Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc. «Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu) «Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților.» (Corin Braga)

Rezumat Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și contemporani la dezvoltarea limbii literare române. Făcând distincție între limba vorbită și limba literară, în spiritul opiniilor expuse în lingvistică de la Ferdinand de Saussure până astăzi, acad. Berejan a evidențiat mereu unitatea limbii române în întreg spațiul locuit de vorbitorii acesteia, inclusiv în Basarabia și în actuala Republică Moldova, unde s-a promovat, din considerente politice, neadevărul științific. Prin numeroase argumente documentare, prin referințe frecvente la cronicari, marii clasici și autori contemporani, printre care și cei basarabeni (Negruzzi, Stamati, Hasdeu, Stere, Mateevici, care au respectat normele literare comune), Silviu Berejan a demonstrat că denumirea corectă a limbii, chiar vorbită cu anumite particularități: dialectale, este româna. În mai multe dintre studiile sale a supus analizei situația lingvistică din RSS Moldovenească și actuala Republică Moldova. A pledat pentru recunoașterea și cultivarea a ceea ce Eugeniu Coșeriu, „regele lingvisticii”, a denumit limba literară exemplară. Cuvinte-cheie: sociolingvistică, limbă (vorbită și literară), glotonim, adevăr (științific), grai, monolingvism, bilingvism, identitate (etnică).

Dicționar poliglot de marketing Autori: Inga Druță, Lidia Vieru, Mariana Vlas În condițiile actuale, în care se constată creșterea interesului pentru studiul unor limbi ce fac parte din familii diferite, se impune necesitatea unui Dicționar poliglot de marketing. Adunând un material bogat, lucrarea cuprinde un inventar de circa 3000 de concepte definite în limba română, echivalate în limbile engleză, franceză și rusă. Dicționarul este o lucrare utilă atât pentru studenți, specialiști, profesori, cât și pentru traducătorii de texte specializate. Remarcându-se prin accesibilitate şi ţinută ştiinţifică impresionantă, lucrarea se impune nu numai ca o contribuţie valoroasă la cercetarea termenilor din domeniul marketingului, ci şi ca o sursă pentru lucrări similare, constituind o treaptă pentru alte cercetări în domeniu.

BRĂGUȚĂ, Ecaterina. Substantivele deverbale în acatistele românești: valori semantice și funcționale. Chișinău, Taicom, 2023, 300 p. ISBN 978-58-296-4. Lucrarea Substantivele deverbale în acatistele românești: valori semantice și funcționale valorifică un segment lexical cu natură duală (verbală și nominală) – substantivele deverbale, surprinse într-un cadru textual religios. Autoarea a reușit o cercetare multiaspectuală a deverbalelor (delimitând particularitățile structurale, gramaticale, semantice și funcționale). Corpusul monografiei este constituit din peste 800 de unități lexicale, excerptate din circa 300 de acatiste românești, fiind un studiu care aprofundează cercetările privind funcționalitatea și particularitățile nominalizărilor verbale în cadrul discursului specializat, precum este textul acatistografic.

Personaje în tunelul tranziției. Chișinău: Editura UNU, 2022. 121 p. ISBN 978-9975-3561-8-3. Autoare: ANIȚOI Galina Studiul monografic, axat pe transfigurarea artistică a omului aflat în tranziție de la un sistem totalitar la unul democratic, analizează imaginarul literar al tranzitologiei. În prima parte a cărții sunt examinate etapele devenirii tranzitologiei într-o nouă disciplină în cadrul teoriei culturii și civilizației, sunt jalonate premisele tranzitologiei literare ca metodă de cercetare și instrumentar eficace pentru o analiză multiaspectuală a personajului literar. De asemenea, sunt precizate reperele conceptuale și metodologice ale investigației și sunt problematizate așa-numitele „efecte adverse” ale schimbărilor sociale și impactul lor asupra imaginarului și psihicului colectiv. În partea a doua sunt relevate particularitățile reprezentării fenomenului tranziției postcomuniste în proza unor scriitori contemporani. Autoarea a elaborat și a supus analizei o tipologie a personajelor ce întruchipează destine umane emblematice pentru perioada tranziției: nostalgicul după comunism, politicianul („aleșii poporului”), copiii însingurați, emigrantul. „Cercetarea dată demonstrează că tranzitologia literară, ca metodă de cercetare, pune în lumină aspecte inedite ale prozei din ultimele două-trei decenii, ajutându-ne să înțelegem mai bine fenomenul tranziției în literatură”. (Alexandru Burlacu)