Literatura din perspectiva arhetipololgiei. Chișinău: Prolibra, 2019, ISBN 978-9975-3289-9-9.

Autori: IVANOV N., IVANOV C., COGUT S., GÎRLEA O

„Studiile de față confirmă intenția expresă de a impune în spațiul autohton de cercetare literară „o modalitate de analiză multiaspectuală și pluridisciplinară a unor tipologii structurale ale imaginarului uman”. Tinerii cercetători angajați în acest proiect încearcă să demonstreze teoretic, dar și cu aplicații hermeneutice la obiect, că arhetipologia conține mari resurse metodologice pentru o viziune analitică integratoare, capabilă să treacă dincolo de materia opacă a textului. Dincolo se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal” pe care-l comportă fiecare în parte. Pledoaria pentru arhetipologie ține de o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist. Pentru investigația literară, e o deschidere generoasă cu multiple posibilități”.

Dr. hab. Andrei Țurcanu

Arta narațiunii romanești (teorii și practici).Catier: Chișinău, 2020,  ISBN 978-9975-79-896-9, 92 p.

Autor: Maria Șleahtițchi

Arta narațiunii romanești include secvențe din munca de studiu desfășurată în câmpul romanului. Partea întâi conține parcursul teoretic asupra evoluției genului romanesc. Tot mai mulți exegeți tratează romanul ca pe un gen literar cu statut propriu, evidențiind natura lui proteică, tot mai proteică. Diversitatea punctelor de vedere, lansarea unei științe aparte dedicate studiului narațiunii (naratologia), contingența, dar și diferența ideilor din câmpul naratologiei și cel al poeticii romanului, sincronizările sau desincronizarea exegeților în ceea ce privește multitudinea de metode, tehnici, procedee de construcție narativă, de narație și scriitură romanești, în cele din urmă imposibila definiție a romanului sunt momente prin care s-a trecut cu lectura, interpretarea și înțelegerea, într-un moment de o necesară sinteză a problemelor teoretice referitoare la arta narațiunii romanești. Dar, la trecerea în revistă a punctelor de vedere docte, dense (adesea extrem de dense și obositoare) ale exegeților, în bună parte teoreticieni (exceptându-i de aici pe Umberto Eco și David Lodge), s-a simțit nevoia unor texte nu doar mai aerisite, dar și scrise de autori cu o mare reputație de practicieni ai genului.

Partea a doua a cărții prezintă (într-o formulă mai didactică), sub forma de sigle, idei, conspecte și comentarii, trei cărți de eseuri despre arta romanului, despre arta și meseria de romancier: Arta romanului de Milan Kundera, Scrisori către un tânăr romancier de Maro Vargas Llosa și Meseria de romancier de Haruki Murakami. Ca suport în replică la grila de idei cuprinse în eseurile studiate, au fost selectate în principal câte un roman semnat de autorii în cauză, deși lista cărților recomandate pentru lectură este mai amplă, și anume: Cartea râsului și a uitării de Milan Kundera, Povestașul de Maro Vargas Llosa, La sud de graniță, la vest de soare de Haruki Muakami. La Addenda volumului este inclus un text de analiză la cartea Scrisori către un tânăr romancier, publicat de autoarea cărții cu ani în urmă în revista Sud-Est Cultural.

Narațiuni ale erosului. Eseu. Catier: Chișinău, 2019, ISBN 978-9975-79-907-2, p. 368.

Autor: Nina Corcinschi

„Autoarea are și bosă teoretică, reușind să pună ordine într-un domeniu al nuanțelor și al imponderabilului, dar are și un mare talent analitic, interpretările sale fiind de fiecare dată extrem de inteligente și îndrăznețe. Cartea Ninei Corcinschi se va fixa, nu am niciun dubiu, ca reper în cercetarea erotologică românească. Alături de Eroticonul Mihaelei Ursa.” (Bogdan Crețu)