Folclorul obiceiurilor de familie. Studiu introductiv, selecție, îngrijirea textelor, note, comentarii, glosar, bibliografie, instantanee etnografice: Mariana Cocieru. Chișinău: Polisalm, 2024. 560 p. ISBN 978-9975-3650-0-0
„Ceremonialurile de trecere, grație naturii lor perene, cât și caracterului multifuncțional, reprezintă zona cea mai productivă a folclorului. Studiile efectuate de cercetători demonstrează că forța tradiției este mai pronunțată în cazul ritualurilor legate de viața de familie decât al obiceiurilor în general, deoarece și manifestarea lor într-un mediu restrâns implică un comportament cutumiar sporit. Investigațiile actuale consemnează o serie de transformări pe care le-au suferit obiceiurile de familie sub influența noilor contexte istorice, sociale și economice. În urma analizării materialului furnizat de performerii de folclor, observăm că cel mai bine păstrat în habitatul tradițional rămâne a fi ritualul funebru, întrucât cuprinde elemente foarte importante pentru studiu: spiritualitate, conținut psihologic, comportament uman, mentalitate arhetipală, credințe și superstiții privind moartea și imaginea «dalbul de pribeag», practici magice și reprezentări cutumiare. Procesele continue de transformare și reactualizare a patrimoniului cultural imaterial cer imperios revizuirea și reconsiderarea elementelor de cultură tradițională și, desigur, documentarea științifică prin noi colecții de materiale etnofolclorice, care să corespundă complexității și caracterului sincretic al fenomenelor tradiționale, pentru a contribui la patrimonializarea și asigurarea viabilității tezaurului etnofolcloric românesc.” (Mariana COCIERU)

Rezumat
Articolul de față abordează procesul de receptare a operelor poetice ale lui Grigore Vieru care se produce în arealul cultural-literar al Ucrainei. Se constată că, începând cu 1969, fenomenul se desfășoară, în linii mari, pe două căi. Prima ...
Rezumat
Costache Conachi este considerat un „spirit întemeietor” (Eugen Simion), care a marcat evoluția imaginarului erotic în poezia românească. Poetul a concentrat și a esențializat reperele discursive anacreontice ale secolului al ...
Rezumat
În articolul de faţă ne-am propus să prezentăm rezultate ale cercetării stratului de cuvinte autohtone din limba română, şi anume litera C (căciulă – ciucă). Este vorba despre cercetarea din perspectiva geografiei lingvistice a ...
Rezumat
Articolul de față reprezintă o analiză exegetică a romanului lui Bogdan Crețu, Mai puțin decât dragostea, evidențiind în mod deosebit principalii marcheri ai condiției individului în societatea totalitară și post-totalitară. ...
Rezumat
În articolul de faţă, am încercat să dezvăluim semnificaţia arhetipală a copilului mitic, unul dintre toposurile folclorice care se manifestă în eposul nuvelistic printr-o serie de simboluri şi imagini artistice de profunzime. ...
Rezumat
Articolul studiază modul în care este reprezentat artistic spațiul natal în romanele Montana (2022) și Adâncuri incolore (2023) de Alexandru Popescu. Pornind de la
constatarea că, în aceste două lucrări, spațiul natal (zona transnistreană ...
Rezumat
Articolul studiază reprezentările artistice ale morții în mai multe texte poetice semnate de Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Dumitru Crudu, Leo Bordeianu, Irina Nechit, Marcela Benea, Alexandru Vakulovski. Imaginarul tanatic se produce ...
Rezumat
Studiul de față reprezintă o analiză comparată a lumii imaginare pe care ni-o dezvăluie lectura romanului Luiza Textoris, scris de Corin Braga. Din punct de vedere metodologic, studiul urmărește atât elementele distincte care îi ...