- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 142
Morfologie
O problemă separată ține de acordul numeralului atunci când există forme de gen. Acestea se acordă cu substantivul însoţit atât atunci când sunt legate direct de acesta, cât şi atunci când legătura se face prin prepoziţia de (doi colegi, două colege, douăzeci şi doi de colegi, douăzeci şi două de colege). În cazul substantivelor neutre, acordul corect se face cu forma masculină (o mie și unu motive (nu: una), treizeci și unu de caiete (nu: una)).
Determinativele numeralului, de asemenea, pot genera probleme de acord în gen: articolul demonstrativ de plural cei, cele şi diverse adjective, în special pronominale (demonstrativ, nehotărât), care pot însoţi numeralele de la doi înainte. Când numeralele sunt mai mici de două sute, acordul în gen se face exclusiv cu substantivul însoţit: cele (aceste, alte) douăsprezece zile; cei (aceşti, alţi) 175 de copii. Acelaşi tip de acord este valabil şi pentru numeralele mai mari, cu excepţia numeralului care exprimă cifre rotunde, începând cu două sute: la acestea acordul se face fie cu substantivul, fie cu numeralul, în funcţie de intenția vorbitorului. Deci: numai cei (aceşti, alţi, ultimii) două sute șapte lei, dar atât cei (aceşti, alţi, ultimii) trei sute (sau mii, milioane) de lei, cât şi cele (aceste, alte, ultimele) trei sute (mii, milioane) de lei.
Între diverse conjuncții se produc uneori substituiri cauzate de confuzii formale sau/și funcționale și de unele inovații semantice.
O confuzie pur formală este cea între conjuncția adversativă neologică or și conjuncția disjunctivă ori: sub influența celei din urmă, conjuncția adversativă or a ajuns să fie pronunțată și scrisă greșit ori. Această substituire este eronată. În enunțul Am identificat soluții asupra unor probleme importante, ori aceasta n-a fost suficient, ori este utilizat greșit; corect ar fi: …or aceasta n-a fost suficient.
O confuzie care ține de nivelul scăzut al calității exprimării este apariția conjuncției căci în locul lui că în propoziții subordonate necircumstanțiale: V-am prevenit căci demersul va avea consecințe. De reținut că singura întrebuințare a conjuncției căci în limba literară este cea cauzală.
Citește mai departe...
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 697
Sunt destul de frecvente situațiile în care articolul posesiv „a” este confundat cu prepoziția omonimă „a”. Astfel, faptul că unele cuvinte – în special, numerale şi adjective cu sens cantitativ – au posibilitatea de a utiliza, pe lângă genitiv, o construcţie echivalentă realizată cu prepoziţia a, se produce, drept rezultat, contaminarea celor două formule, în construcţii cu articolul posesiv superfluu între un substantiv articulat enclitic sau o prepoziţie cu formă articulată şi genitivul următor. În asemenea construcţii articolul apare cu forma a omonimă cu prepoziţia a. De exemplu, avizul a multor instituții (corect: avizul multor... sau a multe instituții); de-a lungul a câtorva decenii (corect: de-a lungul câtorva ... sau a câteva decenii); celebrarea a celor 500 de ani (corect: celebrarea celor 500... sau a 500 de ani) etc.
De asemenea, numeralele cardinale se declină, de regulă, la genitiv fie cu ajutorul prepoziției „a”, fie al articolului demonstrativ „cel”: rezultate frumoase a (sau: ale celor) șapte studenți la Olimpiada de lingvistică; interesul de aderare a (sau: al celor) trei țări la Uniunea Europeană; unele vise a (sau: ale celor) o sută de copii din Ucraina au fost realizate.
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 757
Ce formule utilizăm atunci când ne adresăm unei persoane?
În limba română au fost recunoscute formulele tradiționale de adresare doamnă, domnișoară, domnule. Ele constituie niște semne ale politeței, respectul față de cei cu care comunicăm.
Deși despre aceste formule s-a vorbit în nenumărate rânduri (ziaristul Vlad
Pohilă, lingvistul Constantin Tănase) , am găsit de cuviință să revenim, deoarece deseori în vorbirea curentă, în reportajele realizate de radiou și TV, auzim adresări de felul doamna Ioana Vasile sau mă numesc doamna Ludmila etc. Deci, cum și când ne adresăm?
Într-un auditoriu ne vom adresa cu formula doamnelor, domnișoarelor și domnilor sau simplu, doamnelor și domnilor și nicidecum invers.
Citește mai departe...
- Joi, 21 Aprilie 2022
- Scris de Maria ONOFRAȘ
- Accesări: 1615
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat. Pornind de la conceptul de „structură fundamentală a enunţului”, articolul analizează modelele semantice ale enunţurilor din limba română. Prin aplicarea acestei metode întreaga varietate de enunțuri concrete din vorbire poate fi prezentată ...
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca ...
Rezumat. Limbajul de marketing în limba română este unul de dată recentă, având începuturile în anii ’90 ai secolului trecut. Marketingul modern a evoluat de la procese și fenomene strict economice până la cele psihosociale, care decurg din ...
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...
The Bessarabian novel. Poetics of resentment (I)
Abstract: This text is excerpted from a study of unloved children from the literature written in Bessarabia.How do these children not loved by their parents grow up? What are the consequences in ...