O problemă separată ține de acordul numeralului atunci când există forme de gen. Acestea se acordă cu substantivul însoţit atât atunci când sunt legate direct de acesta, cât şi atunci când legătura se face prin prepoziţia de (doi colegi, două colege, douăzeci şi doi de colegi, douăzeci şi două de colege). În cazul substantivelor neutre, acordul corect se face cu forma masculină (o mie și unu motive (nu: una), treizeci și unu de caiete (nu: una)).
Determinativele numeralului, de asemenea, pot genera probleme de acord în gen: articolul demonstrativ de plural cei, cele şi diverse adjective, în special pronominale (demonstrativ, nehotărât), care pot însoţi numeralele de la doi înainte. Când numeralele sunt mai mici de două sute, acordul în gen se face exclusiv cu substantivul însoţit: cele (aceste, alte) douăsprezece zile; cei (aceşti, alţi) 175 de copii. Acelaşi tip de acord este valabil şi pentru numeralele mai mari, cu excepţia numeralului care exprimă cifre rotunde, începând cu două sute: la acestea acordul se face fie cu substantivul, fie cu numeralul, în funcţie de intenția vorbitorului. Deci: numai cei (aceşti, alţi, ultimii) două sute șapte lei, dar atât cei (aceşti, alţi, ultimii) trei sute (sau mii, milioane) de lei, cât şi cele (aceste, alte, ultimele) trei sute (mii, milioane) de lei.
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. ...
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...
Rezumat: În articolul de față se analizează problema recuperării identității personale și culturale a personajelor din romanele lui Vladimir Beșleagă Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon. Rolul principal, în periplul căutării de ...
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Rezumat. Investigarea procesului de stabilire a dubletelor greco-latine presupune prezența surselor mitologice, care oferă elucidări ab origine și sunt puncte de reper în proiectarea semantico-funcțională a acestora. În prezentul articol propunem ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...