O problemă separată ține de acordul numeralului atunci când există forme de gen. Acestea se acordă cu substantivul însoţit atât atunci când sunt legate direct de acesta, cât şi atunci când legătura se face prin prepoziţia de (doi colegi, două colege, douăzeci şi doi de colegi, douăzeci şi două de colege). În cazul substantivelor neutre, acordul corect se face cu forma masculină (o mie și unu motive (nu: una), treizeci și unu de caiete (nu: una)).
Determinativele numeralului, de asemenea, pot genera probleme de acord în gen: articolul demonstrativ de plural cei, cele şi diverse adjective, în special pronominale (demonstrativ, nehotărât), care pot însoţi numeralele de la doi înainte. Când numeralele sunt mai mici de două sute, acordul în gen se face exclusiv cu substantivul însoţit: cele (aceste, alte) douăsprezece zile; cei (aceşti, alţi) 175 de copii. Acelaşi tip de acord este valabil şi pentru numeralele mai mari, cu excepţia numeralului care exprimă cifre rotunde, începând cu două sute: la acestea acordul se face fie cu substantivul, fie cu numeralul, în funcţie de intenția vorbitorului. Deci: numai cei (aceşti, alţi, ultimii) două sute șapte lei, dar atât cei (aceşti, alţi, ultimii) trei sute (sau mii, milioane) de lei, cât şi cele (aceste, alte, ultimele) trei sute (mii, milioane) de lei.
RezumatDin perspectivă psihanalitică, în acest articol vom cerceta expresiile rușinii în literatură, în special, ne vom referi la rușinea ontologică – o reprezentare a agresivității psiho-afective reflectată în romanul Dezrădăcinare, de Sașa Zare, ...
Rezumat
Cercetarea materialului antroponimic este relevantă întrucât ne ajută să înțelegem cum au evoluat numele de familie, în funcție de factorii sociali, istorici, economici, politici, religioși, lingvistici etc.Pornind de la constatarea unor ...
Rezumat
Inovațiile lexicale reprezintă un fenomen dinamic, amplu și universal ce reflectă progresul societății și creativitatea limbii. Întrucât inovațiile sociale sunt în relație de interdependență cu inovațiile lexicale, ...
Rezumat
Articolul studiază modul în care este reprezentat artistic spațiul natal în romanele Montana (2022) și Adâncuri incolore (2023) de Alexandru Popescu. Pornind de la
constatarea că, în aceste două lucrări, spațiul natal (zona transnistreană ...
Rezumat
În articolul de faţă, propunem spre analiză şi interpretare un text baladesc cu o vastă sferă de circulaţie în contextul etnologic din Basarabia. Este vorba despre o baladă-jurnal oral, unde este prefigurată o ...
Rezumat
Articolul investighează reprezentările artistice ale omului creator, raportat la divinitate ca creator absolut, în textele poetice ale unor autori basarabeni contemporani, exponenți ai diverselor generații de creație (Emilian ...
Rezumat
Articolul sintetizează viziunile unor redutabili filosofi, teologi, psihologi, oameni de cultură, precum Rudolf Otto, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Carl Gustav Jung, Leszek Kołakowski, Jean-Jacques Wunenburger, asupra sacralității, ...
Rezumat
În articolul de față se analizează itinerarul (re)cunoașterii identității personale în contextul unui colaps existențial, ontologic al protagonistului Woldemar. Amintirile lui și scrisorile bunicii Marta, puse față în față ca ...