Frazeologismele sunt valoroase nu numai prin expresivitatea pe care o imprimă vorbirii, ci şi prin faptul că unele, ivite din vremuri străvechi, s-au conservat şi au ajuns până la noi în forma iniţială, cu etimologia uitată, nu însă şi sensul valabil. Atenţia noastră s-a îndreptat spre expresiile des folosite în vorbirea cotidiană: a lăsa în voia soartei şi ironia soartei.
Până nu demult, cel puţin până la apariţia computerelor în viaţa societăţii noastre, cuvântul virus avea doar sensul „agent patogen, care se reproduce numai în celulele vii, provocând diverse boli infecţioase”. La plural avea consfinţite două forme: virusuri şi, mai rar, viruşi. Astăzi, acest cuvânt are o semantică mai complexă.
La sensul enunţat supra s-a adăugat şi un alt sens, ce ţine de domeniul informaticii, şi anume „program care, fiind introdus în mod insinuos într-un calculator, afectează anumite fişiere ale acestuia”. Unele dicţionare şi, în primul rând, Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române, ed. a II-a, le prezintă chiar ca omonime, adică cuvinte total diferite. În această situaţie apare problema formei de plural şi într-un sens, şi în celălalt. Astfel, conform DOOM, pentru virus cu sens „agent patogen, care poate provoca diverse boli infecţioase” sunt considerate drept normă două forme de plural: virusuri şi viruşi, iar pentru virus cu sensul ce ţine de informatică, de calculatoare se recomandă doar forma viruşi.
Suntem în perioada estivală, în toiul verii, şi, prin urmare, şi în toiul perioadei de concedii de odihnă. Întâlnind deunăzi o veche cunoştinţă şi întrebând-o cum îi merg treburile, mi-a spus bucuroasă că este în concediu de odihnă, dar, din păcate, nu poate pleca să se odihnească cu adevărat undeva, la munte sau la mare, întrucât nu i s-au dat concedialele.
Deşi am intuit despre ce este vorba, când a zis că nu i s-au dat concedialele, intenţionat o întreb oarecum nedumerită: „Ce nu ţi s-a dat? – „Concedialele”, repetă dânsa apăsat. Probabil că aţi înţeles ce se are în vedere prin concediale. Or, mulţi anume în felul acesta se şi exprimă. Vă atenţionăm însă că atare cuvânt, adică concediale, nu este înregistrat în niciun dicţionar de limba română. Este consfinţită, legiferată în acest sens formula indemnizație de concediu sau, pur şi simplu, banii pentru concediu, dar nu concediale. Aşadar, fie că vă aflaţi, fie că intenţionaţi să plecaţi în concediu de odihnă, este oportun ca angajatorii să vă acorde indemnizația de concediu, astfel încât să beneficiaţi din plin de această perioadă.
S-a menţionat nu o singură dată că în vorbirea basarabenilor există greşeli care persistă mai multe decenii la rând. Desigur, în această ordine de idei, constatăm şi suficientă indiferenţă din partea multora dintre vorbitorii de limba română faţă de modul de exprimare. Din categoria greşelilor persistente face parte şi exprimarea a sta sau a fi pe buletin sau pe foaie de boală.