Și, deoarece suntem în plină pandemie, rugați la tot pasul să fim informați și nu panicați, rugăminte care induce involuntar starea de panică, întreb lumea bună dacă știe ce este panica… și care este remediul antipanică?

Cuvântul panică, devenit uzual, provine de la numele zeului păşunilor şi al turmelor, cu picioare, coarne şi cu urechi de capră. Se spune că, la naşterea lui Pan, moaşa s-a speriat într-atât, încât a rupt-o la fugă. Iată de ce numele său este atribuit unei stări de frică iraţională: panică „spaimă subită şi violentă (fără temei), care cuprinde o persoană sau o colectivitate”.

Frumoasa nimfă Syrinx din mitologia greacă este transformată într-o trestie, atunci când Pan încearcă s-o răpească. Din trestie, Pan a meșterit un fluier și cânta continuu, ca să-i demonstreze că și după această metamorfoză, tot lui îi aparține.

Termenul seringă (< gr. syrinx „tub”) desemnează un „tub folosit pentru injectarea preparatelor medicamentoase”.

Așadar, tratamentul de bază antipanică este informarea pentru a nu cădea în brațele zeiței Syrinx!

Urcând într-un microbuz și așezându-mă, pe speteaza scaunului din față am observat lipită o foaie cu un text publicitar. Întrucât aveam de mers vreo jumătate de oră, l-am parcurs cu privirea. Titlul textului era Nuntă cu oferte. Era vorba despre un restaurant care își oferea localul pentru sărbătorirea nunților. Printre oferte era indicată Torta miresei (gratuit). Desigur, o ofertă tentantă, dar exprimată, din păcate, greșit. Forma de feminin tortă, la plural, respectiv, torte în româna literară nu există. Consultând dicționarele explicative și ortografice ale limbii române, vom atesta forma tort, torturi, care înseamnă „produs de cofetărie, preparat, de obicei, din mai multe foi de aluat dulce, coapte, unse cu cremă și puse una peste alta”. Ce e drept, unele dicționare explicative indică și forma tortă, însă ca o variantă neliterară. De altfel, forma de feminin tortă este destul de frecventă în limbajul multor vorbitori. Cu toate acestea, suntem obligați să ne conformăm normelor actuale ale limbii literare și să folosim, mai ales în scris, forma literară tort, la plural–torturi.Prin urmare, în textul cu pricina din microbuz trebuia să se scrie corect Tortul miresei, și nu Torta miresei. 

Remarcăm din capul locului că asupra fenomenului pleonasmului s-a insistat în mai multe tablete de cultivare a vorbirii. Aici amintim doar că acesta este o greșeală frecventă de exprimare, ce constă în utilizarea alăturată a unui cuvânt care repetă inutil sensul exprimat de alt cuvânt, plasat anterior în vorbire.

În cele ce urmează, atragem atenția asupra unui șir de astfel de exprimări, indicând varianta corectă:

Una dintre greșelile învechite în uzul local este și structura mai superior. Am zis învechite, întrucât această greșeală, dar și altele de genul acesta, a fost semnalată și condamnată cu ani în urmă. Ne referim aici, întâi și întâi, la bine cunoscutul  lingvist Valentin Mândâcanu, care, încă în 1987, în cartea sa Cuvântul potrivit la locul potrivit, scoate în evidență această eroare de exprimare. Din păcate, greșeala este frecventă și astăzi. Iată câteva mostre: mărfuri de calitate mai superioară; tehnologii mai superioare; la o scară ceva mai superioară; e o lucrare mai superioară în comparație cu celelalte; se consideră mai superior decât alții și multe altele.

Vorba e că adjectivul superior face parte din șirul de adjective precum major, optim, suprem, excelent ș.a., care în limba latină din care au provenit erau, în această formă, superlative și, prin urmare, în limba română, nu mai pot avea grade de comparație. Superior în română înseamnă „care ocupă treapta cea mai înaltă într-o ierarhie”. Prin urmare, ceea ce este superior nu poate fi mai superior. Astfel, corect va fi să spunem: mărfuri de calitate superioară (și nu mai superioară); tehnologii superioare (și nu mai superioare); la o scară  superioară; e o lucrare superioară în comparație cu celelalte; se consideră superior altora (dar nu se consideră mai superior decât alții).