Exemplele au devenit omniprezente. Cuvintele se cer ilustrate, exemplificate, altfel sună a gol. Și noi cu toții suntem mereu în căutarea reperelor pentru a explica o stare de lucruri, o argumentăm cu exemple, pentru a-i oferi o mai bună și mai clară înțelegere.

     Spre exemplu, „Pentru 11 mașini de curățat zăpada, guvernul a plătit X lei”, citim într-un ziar. Se oferă un exemplu publicului larg, prin care se formează o imagine, o atitudine a noastră față de anumite acțiuni din partea guvernului. Dar ce explicații ne oferă DEX-ul? Care dintre formulele de exemplu și spre exemplu e corectă?

„Suntem ceea ce mâncăm!” Un spot publicitar, menit să ne învețe cum să ne alimentăm rațional, repetă ambițios „crudul adevăr” despre esența umană.

Clipe de neînțelegere, mirare, dezamăgire… într-o sală de studenți.

– Eu dimineața am băut un ceai și am mâncat puțină pâine.

– Minunat, se distrează studenții, ești om-pâine, adică bun ca pâinea cea caldă…

– Dar eu dimineața am mâncat și puțină slănină…

Studenții râd: Nu te descuraja, doar pentru moment, ești ceea ce ai mâncat!

Râsul are beneficiile lui. Acolo unde domină râsul, e voie bună, liniște și pace.

La televizor, o voce gravă, aproape hipnotică, ne atenționează:

– Acest program informativ este destinat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

Să fie corect oare?

Genitiv? Dativ? Acuzativ?

Greșit: Acest manual este destinat pentru medici și mediciniști. (a destina + Acuzativ)

Corect: Acest manual este destinat medicilor și mediciniștilor. (a destina + Dativ)

Explicație: Verbul  a  destina solicită utilizarea substantivelor animate în cazul dativ. 

Greşit: Alimentaţia neraţională, tabagismul, sedentarismul influenţează negativ asupra sănătăţii omului.

Corect: Alimentaţia neraţională, tabagismul, sedentarismul influenţează negativ sănătatea omului. (a influența + Acuzativ)

Corect: Alimentaţia neraţională, tabagismul, sedentarismul au o influenţă negativă asupra sănătăţii omului. (o influență + Genitiv) 

Explicație: Varianta greșită este un calc de regim verbal cazual, după modelul limbii ruse. În limba română literară, verbul a influența se organizează cu  substantive în cazul Acuzativ.

În 1873, Titu Maiorescu publica un articol cu un titlu incitant; „Beția de cuvinte”.

 Și totuși ne întrebăm: când cuvintele îmbată?

–  Îmbată cantitatea cuvântului. Când se vorbește prea mult și despre toate, încât amețești și nu vrei decât să scapi de această vorbărie. Uneori te îmbată un somn, încât adormi sub acțiunea unui discurs lung… se doarme la lecții, la conferințe, în parlament…

–  Îmbată și calitatea cuvântului. Când suntem lăudați, dar și când ne lăudăm noi înșine, „înzorzonându-ne” discursul cu tot felul   de neologisme, pentru a da amploare și pretinsă valoare statutului social.