Memoria este ceea ce ne definește intelectul, ființa noastră existențială, ne reprezintă ca popor.
Cuvântul a memora „a învăța pe dinafară, a învăța pe de rost, a reține în memorie; a memoriza” provine de la numele titanei Mnemosyne (< gr. mnemosyne „memorie, amintire” = < gr. mnēmē (men- „a gândi”) + -synē, sufix substantival), care descoperă puterea intelectului (= minţii) şi denumește „lucrurile”, pentru a înlesni comunicarea dintre muritori. Pe lângă aceasta, oferă oamenilor puterea, capacitatea de a memora. Omul, lipsit de darul zeiţei, uită cine este și ce este.
De aici, avem substantivul amnezie „pierderea memoriei”, dar și verbul a mnemoniza „a face ceva să fie ușor de memorizat”, precum și adjectivul mnemonic „care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic”
- Duminică, 31 Ianuarie 2021
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 4376