Se vorbește mult. Suntem învățați cum să trăim, cum să vorbim, cum să respirăm. Am devenit dependenți de ecourile celor care în permanență vor să aibă ultimul cuvânt în tot și în toate.

Cuvântul ecou are drept suport mitologia greacă. Echo este nimfa care mereu a dorit să aibă ultimul cuvânt. Este pedepsită prin faptul că nu mai putea să vorbească, ci doar să răspundă prin repetarea ultimelor cuvinte, care aparțin unei alte persoane. 

            Cuvântul ecolalie este „repetarea aproape automată de cuvinte sau de fraze auzite” (< gr. echo „ sunet” + < gr. lein „a vorbi”).

Actualmente, cuvântul ecou se referă și la „persoana care repetă spusele sau faptele cuiva”, iar expresia a face ecoul cuiva  înseamnă „a răspândi cuvintele sau ideile cuiva”.

Îndemnul este următor: să ne menținem ca personalități și, chiar dacă ar fi să devenim ecouri, să fim ecouri ale propriei esențe, independente de oricare dependențe, impuse sub diverse forme, chiar și acolo unde nu le este locul!

De multe ori pacienții, dar și medicii folosesc sintagma cură de tratament. Să fie oare corectă această sintagmă? 

Greșit: Durata curei de tratament este stabilită de către medic.

Corect: Durata (de administrare a) tratamentului este stabilită de către medic.

Corect: Perioada (de administrare a) tratamentului este stabilită de către medic.

În parlament se vociferează cu mult mai mult decât aleșii noștri conștientizează această vociferare. 

Greșit: Îl rog pe dl X să vocifereze proiectul de lege Y.

Corect: Îl rog pe dl X să dea citire proiectului de lege Y.

Explicație: Verbul a vocifera înseamnă „a vorbi pe un ton ridicat; a-și manifesta enervarea, nemulțumirea sau mânia prin vorbe răstite; a țipa; a striga”, „a zbiera, a țipa cu mânie”. 

Ce față are frica? De leu. Frica are ochi mari, dar și picioare lungi, pentru a fugi. 

Cuvântul fobie s-a format de la numele zeului Phobus, în mitologia greacă reprezentând personificarea fricii. Phobus era ilustrat pe armele de luptă ale lui Agamemnon şi pe pieptul lui Cypselus, având cap de leu.

Actualmente, au fost înregistrate aproximativ 300 de fobii, prezente în viață  noastră socială:

ü  patofobie „teamă patologică de a ne îmbolnăvi”;

ü  antropofobie „frică de a comunica cu oamenii”;

ü  monofobie „frică de singurătate”;

ü  neofobie „teamă patologică de tot ce-i nou” etc.