- Joi, 26 Ianuarie 2023
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 329
Lexic și semantică
Prin pleonasm înţelegem alăturarea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte, care repetă inutil, nejustificat, sensul exprimat de alb cuvânt plasat anterior în şirul vorbirii.
A continua mai departe – iată unul dintre pleonasmele înrădăcinate solid în limbajul multor vorbitori de limba română. Exprimări de tipul: şedinţa va continua mâine mai departe; el continua să-mi povestească mai departe etc. auzim la tot pasul. Elementul inutil în astfel de contexte este mai departe, pentru că acesta repetă fără noimă sensul exprimat de verbul a continua, care comportă în contextele enunţate anume sensul sau ideea de mai departe. Prin urmare, ne dăm seama lesne cât de superfluă este în aceste cazuri utilizarea adverbului mai departe alături de verbul a continua.
Citește mai departe...
Revenim la subiectul privind accentuarea unor adjective, de altfel, cunoscute de vorbitorii limbii române, adică nu ar niște elemente lexicale intrate recent în vocabularul românesc, întrucât, cu apariția DOOM3, în unele cazuri ceea se considera greșeală sau era acceptat ca o variantă (neliterară), acum a devenit normă. În cele ce urmează, ne referim la câteva dintre atare adjective, și anume: antic, candid, gingaș, firav, intim, jilav, precaut. Atragem atenția că toate aceste elemente lexicale, conform normelor din DOOM2 aveau două variante de pronunție: antic/antic,candid/candid, gingaș/gingaș, firav/firav, intim/intim, jilav/jilav, precaut/precaut.
Citește mai departe...
- Joi, 26 Ianuarie 2023
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 517
Lexemul inimă are la bază latinescul anima, ae, f. Asocierea inimă – suflet este prezentă din Antichitate: lat. suflitus < sufflō < flō „a respira” şi lat. animus, anima „suflet”, „respiraţie”, „a respira”. Plutarh menţiona: „Soarele răspândeşte lumina, precum inima – răsuflare”. Asocierea persistă şi în filosofia idealistă a poporului român, pentru care inima este sediul sufletului. Inima este primul organ care ia naştere în procesul de zămislire a fătului şi prima care moare, astfel marcând două limite ale vieţii.
Lexemul inimă este atestat în cele mai vechi texte în limba română, traduse sau originale. Academicianul Al. Rosseti în lucrarea Limba romînă al XIII-lea – sec. al XVI-lea prezintă etapele de evoluţie structurală: inimă < lat. anima „suflet” – irmă, iremă, irimă, enimile, enimiei etc.
Dicționarul oferă următoarele explicații: (forma învechită) anima; „organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare”.
Plutarh menţiona: „Soarele răspândeşte lumina, precum inima – răsuflare”. Asocierea persistă şi în filosofia idealistă a poporului român, pentru care inima este sediul sufletului. Inima este primul organ care ia naştere în procesul de zămislire a fătului şi prima care moare, astfel marcând două limite ale vieţii.
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 757
Unele dicționare oferă sensul „inimă”, pentru cuvântul latin cor, cordis, n, cele secundare fiind de: „sentiment, caracter, dispoziție, suflet,” de fapt sunt semnificații preluate, în limba română de substantivul inimă.
Alte dicționare oferă etimonul din kerd pentru cuvântul cord „inimă”. Totuși, unele surse, pun pe prim plan alte explicații: 1) „sfoară lungă subțire sau frânghie făcută din mai multe șuvițe răsucite”; b) „o lungime de cordon”; c) „o structură anatomică care seamănă cu un cordon (de exemplu, măduva spinării);” d) „un flex electric”; e) „catifea”; f) „(șnururi) pantaloni din catifea...”.
Totodată, se atestă și etimonul khorde „șnur, catgut, coardă, care are la bază rădăcina proto-indo-europeană ghere „intestin”.
Citește mai departe...
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 634
Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a ...
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și ...
Rezumat. Deși lingvistica, știință a limbii, a ajuns în prezent la un nivel înalt de dezvoltare, totuși în domeniul sintaxei mai rămân încă multe probleme nesoluționate îndeajuns. Una dintre ele, foarte importantă, este cea a criteriului de ...
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care ...
Rezumat
Pornind de la conceptul antic de mimesis şi ajungând până la conceptul de autenticitate
a operelor scriitorilor realiști, articolul de față își propune să urmărească evoluția
abordărilor problemei autenticității în cadrul istoriei ...
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Rezumat
Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al
semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare
lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva ...