- Joi, 26 Ianuarie 2023
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 349
Lexic și semantică
Prin pleonasm înţelegem alăturarea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte, care repetă inutil, nejustificat, sensul exprimat de alb cuvânt plasat anterior în şirul vorbirii.
A continua mai departe – iată unul dintre pleonasmele înrădăcinate solid în limbajul multor vorbitori de limba română. Exprimări de tipul: şedinţa va continua mâine mai departe; el continua să-mi povestească mai departe etc. auzim la tot pasul. Elementul inutil în astfel de contexte este mai departe, pentru că acesta repetă fără noimă sensul exprimat de verbul a continua, care comportă în contextele enunţate anume sensul sau ideea de mai departe. Prin urmare, ne dăm seama lesne cât de superfluă este în aceste cazuri utilizarea adverbului mai departe alături de verbul a continua.
Citește mai departe...
Revenim la subiectul privind accentuarea unor adjective, de altfel, cunoscute de vorbitorii limbii române, adică nu ar niște elemente lexicale intrate recent în vocabularul românesc, întrucât, cu apariția DOOM3, în unele cazuri ceea se considera greșeală sau era acceptat ca o variantă (neliterară), acum a devenit normă. În cele ce urmează, ne referim la câteva dintre atare adjective, și anume: antic, candid, gingaș, firav, intim, jilav, precaut. Atragem atenția că toate aceste elemente lexicale, conform normelor din DOOM2 aveau două variante de pronunție: antic/antic,candid/candid, gingaș/gingaș, firav/firav, intim/intim, jilav/jilav, precaut/precaut.
Citește mai departe...
- Joi, 26 Ianuarie 2023
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 676
Lexemul inimă are la bază latinescul anima, ae, f. Asocierea inimă – suflet este prezentă din Antichitate: lat. suflitus < sufflō < flō „a respira” şi lat. animus, anima „suflet”, „respiraţie”, „a respira”. Plutarh menţiona: „Soarele răspândeşte lumina, precum inima – răsuflare”. Asocierea persistă şi în filosofia idealistă a poporului român, pentru care inima este sediul sufletului. Inima este primul organ care ia naştere în procesul de zămislire a fătului şi prima care moare, astfel marcând două limite ale vieţii.
Lexemul inimă este atestat în cele mai vechi texte în limba română, traduse sau originale. Academicianul Al. Rosseti în lucrarea Limba romînă al XIII-lea – sec. al XVI-lea prezintă etapele de evoluţie structurală: inimă < lat. anima „suflet” – irmă, iremă, irimă, enimile, enimiei etc.
Dicționarul oferă următoarele explicații: (forma învechită) anima; „organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare”.
Plutarh menţiona: „Soarele răspândeşte lumina, precum inima – răsuflare”. Asocierea persistă şi în filosofia idealistă a poporului român, pentru care inima este sediul sufletului. Inima este primul organ care ia naştere în procesul de zămislire a fătului şi prima care moare, astfel marcând două limite ale vieţii.
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 859
Unele dicționare oferă sensul „inimă”, pentru cuvântul latin cor, cordis, n, cele secundare fiind de: „sentiment, caracter, dispoziție, suflet,” de fapt sunt semnificații preluate, în limba română de substantivul inimă.
Alte dicționare oferă etimonul din kerd pentru cuvântul cord „inimă”. Totuși, unele surse, pun pe prim plan alte explicații: 1) „sfoară lungă subțire sau frânghie făcută din mai multe șuvițe răsucite”; b) „o lungime de cordon”; c) „o structură anatomică care seamănă cu un cordon (de exemplu, măduva spinării);” d) „un flex electric”; e) „catifea”; f) „(șnururi) pantaloni din catifea...”.
Totodată, se atestă și etimonul khorde „șnur, catgut, coardă, care are la bază rădăcina proto-indo-europeană ghere „intestin”.
Citește mai departe...
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 685
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la ...
Rezumat
Romanul Hipnotic de Val Butnaru prezintă faptele de conștiință ale unei familii
a cărei integritate și identitate au fost anulate de un reprezentant al „binelui” ideologic,
care a încercat să făurească, prin implicații indirecte, o viață ...
Rezumat
În articolul de faţă sunt luate în discuție șase antologii genuriale: trei de poezie și
tot atâtea de proză românească. Acestea au fost editate de ucraineni în anii 1970-1985 –
perioada cea mai activă de prezenţă în spațiul literar din ...
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...