- Joi, 26 Ianuarie 2023
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 338
Lexic și semantică
Prin pleonasm înţelegem alăturarea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte, care repetă inutil, nejustificat, sensul exprimat de alb cuvânt plasat anterior în şirul vorbirii.
A continua mai departe – iată unul dintre pleonasmele înrădăcinate solid în limbajul multor vorbitori de limba română. Exprimări de tipul: şedinţa va continua mâine mai departe; el continua să-mi povestească mai departe etc. auzim la tot pasul. Elementul inutil în astfel de contexte este mai departe, pentru că acesta repetă fără noimă sensul exprimat de verbul a continua, care comportă în contextele enunţate anume sensul sau ideea de mai departe. Prin urmare, ne dăm seama lesne cât de superfluă este în aceste cazuri utilizarea adverbului mai departe alături de verbul a continua.
Citește mai departe...
Revenim la subiectul privind accentuarea unor adjective, de altfel, cunoscute de vorbitorii limbii române, adică nu ar niște elemente lexicale intrate recent în vocabularul românesc, întrucât, cu apariția DOOM3, în unele cazuri ceea se considera greșeală sau era acceptat ca o variantă (neliterară), acum a devenit normă. În cele ce urmează, ne referim la câteva dintre atare adjective, și anume: antic, candid, gingaș, firav, intim, jilav, precaut. Atragem atenția că toate aceste elemente lexicale, conform normelor din DOOM2 aveau două variante de pronunție: antic/antic,candid/candid, gingaș/gingaș, firav/firav, intim/intim, jilav/jilav, precaut/precaut.
Citește mai departe...
- Joi, 26 Ianuarie 2023
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 555
Lexemul inimă are la bază latinescul anima, ae, f. Asocierea inimă – suflet este prezentă din Antichitate: lat. suflitus < sufflō < flō „a respira” şi lat. animus, anima „suflet”, „respiraţie”, „a respira”. Plutarh menţiona: „Soarele răspândeşte lumina, precum inima – răsuflare”. Asocierea persistă şi în filosofia idealistă a poporului român, pentru care inima este sediul sufletului. Inima este primul organ care ia naştere în procesul de zămislire a fătului şi prima care moare, astfel marcând două limite ale vieţii.
Lexemul inimă este atestat în cele mai vechi texte în limba română, traduse sau originale. Academicianul Al. Rosseti în lucrarea Limba romînă al XIII-lea – sec. al XVI-lea prezintă etapele de evoluţie structurală: inimă < lat. anima „suflet” – irmă, iremă, irimă, enimile, enimiei etc.
Dicționarul oferă următoarele explicații: (forma învechită) anima; „organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare”.
Plutarh menţiona: „Soarele răspândeşte lumina, precum inima – răsuflare”. Asocierea persistă şi în filosofia idealistă a poporului român, pentru care inima este sediul sufletului. Inima este primul organ care ia naştere în procesul de zămislire a fătului şi prima care moare, astfel marcând două limite ale vieţii.
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 789
Unele dicționare oferă sensul „inimă”, pentru cuvântul latin cor, cordis, n, cele secundare fiind de: „sentiment, caracter, dispoziție, suflet,” de fapt sunt semnificații preluate, în limba română de substantivul inimă.
Alte dicționare oferă etimonul din kerd pentru cuvântul cord „inimă”. Totuși, unele surse, pun pe prim plan alte explicații: 1) „sfoară lungă subțire sau frânghie făcută din mai multe șuvițe răsucite”; b) „o lungime de cordon”; c) „o structură anatomică care seamănă cu un cordon (de exemplu, măduva spinării);” d) „un flex electric”; e) „catifea”; f) „(șnururi) pantaloni din catifea...”.
Totodată, se atestă și etimonul khorde „șnur, catgut, coardă, care are la bază rădăcina proto-indo-europeană ghere „intestin”.
Citește mai departe...
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 656
Rezumat
Romanul Hipnotic de Val Butnaru prezintă faptele de conștiință ale unei familii
a cărei integritate și identitate au fost anulate de un reprezentant al „binelui” ideologic,
care a încercat să făurească, prin implicații indirecte, o viață ...
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...
Rezumat
Numele proprii sunt cuvinte cu dublu caracter: național și internațional. Acesta este
motivul pentru care traducerea necesită o cunoaștere aprofundată a culturii și a civilizației poporului vorbitor al limbii-sursă. Dacă un nume este ...
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și ...