Teatru popular. Selecție, îngrijirea textelor, prefață, note, surse bibliografice și glosar: Iulian Filip. Chișinău: Polisalm, 2023. 324 p. ISBN 978-9975-3643-9-3 „Se face caz de Mutul – personaj enigmatic/pitoresc (?) din ceata Călușarilor. Iar la nuntă, în poarta ogrăzii casei cu fată de măritat – un mut, Mirele, iar în pragul casei – o mută, Mireasa. Două personaje mute… Și toți nuntașii din ogradă așteaptă scena vânătorii – spusă! Actorul prolog e conăcarul, iar conăcăria e prologul în acest amfiteatru, flancat de cele două scene, în care cele două personaje frumoase – Mirele/Împărat/Vânător și Mireasa/Prada/Căprioara/Floarea – ascultă, împreună cu părinții Miresei și cu nuntașii, poezia Vânătorii, metafora întâlnirii tinerilor însurăței, a tinerilor întemeietori.” (Iulian Filip)

Dumitru APETRI. Mari clasici ai literaturii române. Vocația universalității. Chișinău: Pro Libra, 2023. 166 p. ISBN 978-5-88554-280-7 „Elaborarea acestui studiu e determinată de convingerea autorului că literele românești ocupă un loc important în cadrul tezaurului literar universal și că marii clasici români au vocația universalității, care se materializează tot mai evident în fapte concrete. În prim-planul exegezei se află fenomenul Mihai Eminescu, personalitate cu cea mai activă audiență pe mapamond dintre români. Opera lui, fiind tradusă în 85 de limbi ale lumii, e o dovadă certă în acest sens. Luceafărul poeziei românești este urmat de Ion Creangă, cel mai de seamă prozator al nostru. Prezența acestora în prestigiosul areal universal e demonstrată, cu preponderență, în baza unor secvențe aforistice” (Dumitru Apetri).

Tatiana POTÎNG. Tradiții cu tabu. Chișinău: Polisalm, 2023. 135 p. ISBN 978-9975-3643-4-8 „Din cele mai vechi timpuri interdicțiile au îndeplinit rolul demarcator între regimuri/lumi antitetice: primejdios/inofensiv, permis/nepermis, sacru/profan, fast/nefast. Transgresiunea acestor limite atrăgea după sine efecte devastatoare, atât asupra individului, cât și a comunității din care acesta făcea parte. Prin această cercetare mi-am propus o abordare sintetică a sistemului de interdicții din spațiul cultural românesc, reevaluând, din perspectiva modernității, credințele, ritualurile și superstițiile prohibitive, care funcționau ca repere valorice perene ale spiritualității țăranului român” (Tatiana Potîng).

Olesea GÎRLEA. Reprezentări diurne și nocturne ale imaginarului literar. Chișinău: [S.n.], 2023. 285 p. „Nimic nu este ceea ce pare, la o lectură mai atentă a operelor literare, descoperim că pe lângă reprezentările obișnuite (la care au acces toți oamenii), există un imaginar ficțional care amplifică percepția noastră asupra lumii exterioare și care conține posibilități de combinare și schematizare. Constelațiile de imagini și simboluri, reprezentările lor în diferite culturi îl determină pe Gilbert Durand să structureze imaginarul în două regimuri distincte diurn și nocturn, care va constitui un punct de reper pentru studiul de față” (Olesea Gîrlea).

Poezia românească modernistă. Selecție și prefață: Alexandru Burlacu. Chișinău: Știința, 2023. 256 p. ISBN 978-9975-85-407-8 Modernismul poetic românesc cuprinde o întreagă istorie literară, de la Alexandru Macedonski la Șerban Foarță. De fapt, cu simbolismul, primul curent postmodernist, începe istoria poeziei. Începe succesivitatea paradigmelor, a modelelor, care au fascinat, au provocat și au șocat gustul public, mai ales pe parcursul secolului XX. Dicționarele de estetică și teorie literară, precizează antologatorul volumului, dr. Alexandru Burlacu, definesc modernismul ca un ansamblu de mișcări artistice care s-a conturat în ultimele două decenii ale secolului XIX, când artiștii s-au revoltat împotriva tradițiilor academice și istorice impuse și considerate standard ale secolelor anterioare. Moderniștii au crezut că prin refuzarea tradiției ar fi putut descoperi noi și radicale feluri de a crea un „altfel de artă”. Curentele moderniste au fost prezente în mod diferit pe teren românesc. S-a impus simbolismul (Macedonski, Bacovia, Minulescu, Petică, Anghel ș.a.); expresionismul (Blaga), ermetismul (Barbu), modernismul sintetic, polivalent (Arghezi), suprarealismul (Gellu Naum, Gherasim Luca, Voronca), onirismul (Dimov, Brumaru), un neomodernism (sintetic și el) din postbelic: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu ș.a., toate aceste formule convergând spre ideea de poezie pură. Basarabenii s-au integrat și subsumat acestor tendințe înnoitoare în două faze: una din interbelic (Paul Mihnea, N. Costenco, Magda Isanos, Al. Robot, G. Meniuc), alta în postbelic, de rând cu neomoderniștii români (G. Vieru, A. Busuioc, L. Damian, I Vatamanu). Volumul propune o selecție din poemele exponențiale ale modernismului românesc, însoțite de o prefață riguros construită a lui Alexandru Burlacu, doctor habilitat în filologie, plus un minim aparat de concepte operaționale. Cartea este adresată tineretului studios, profesorilor și tuturor iubitorilor de poezie modernă.

DRUȚĂ, Inga, MINCU, Eugenia, MOLEA, Viorica, ONOFRAȘ, Maria, SAVIN-ZGARDAN, Angela, VULPE, Ana. Ființa cuvântului. Limba română: corectitudine și controverse. Partea I. Chișinău: Lyceum, 2021. 92 p. ISBN 978-9975-3442-1-0. Este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

DRUȚĂ, Inga, VIERU, Lidia, VLAS, Mariana. Dicționar poliglot de branding (coord. – Inga DRUȚĂ). Chișinău: Cartier, 2023. ISBN 978-9975-86-727-6. 124 p. Grupul de lucru a identificat surse autentice referitoare la terminologia de branding în limbile română, engleză, franceză și rusă (studii de specialitate, dicționare, glosare, baze de date), inclusiv baza de date terminologice europeană IATE. După cercetarea surselor selectate și stabilirea inventarului de termeni în limba română, membrii grupului de lucru au echivalat 1200 de concepte incluse în lucrarea colectivă Dicționar poliglot de branding în limbile engleză, franceză și română. S-au stabilit relațiile de sinonimie/antonimie/hiperonimie, făcându-se trimiterile corespunzătoare în text.

Alexandru BURLACU. Proba esteticului. Neomoderniștii basarabeni. Iași: Junimea, 2023. 260 p. ISBN 978-973-37-2603-6 „Despărțirea de trecut se produce la început într-un mod radical și violent. Interpretările criticii autohtone sunt reductibile la opoziția care domină reprezentările criticii de astăzi asupra interbelicului și asupra epocii anterioare – între modernism și tradiționalism; opoziție ea însăși întărită în chip exagerat, rigidizată și absolutizată” (Alexandru Burlacu).

Imagine. Imaginar. Reprezentare. Coordonator: Nina Corcinschi. Chișinău: Cartier, 2024. 383 p. ISBN: 978-9975-86-737-5 „Trăim într-o civilizație a imaginii, într-un Ev Media, cum ingenios a formulat un gânditor contemporan. Am ieșit din Galaxia Gutenberg și am intrat în Galaxia Zuckerberg. E o evidență. Coordonați de Nina Corcinschi, autorii din cartea de față au început să chestioneze evidența – și să examineze metodic dacă acestei modificări radicale în regimul imaginii îi corespunde o modificare radicală în regimul imaginarului. De la imaginarul sacru la cel politic, de la cel erotic la cel zoomorf, atenția lor cartografiază zone ample din noua ordine imaginară a lumii. O fac venind mai ales dinspre literatură și dinspre arte, fiindcă aceasta e formația lor. Iar ce reușesc e să demonstreze că, deși ceea ce se numește humanities pare să fi pierdut centralitatea în discursul științific de azi, artele încă sunt unul dintre modurile esențiale de înțelegere a lumii – tocmai fiindcă, atât de dependente de imagine cum sunt, ele răspund cu o adecvare extraordinară naturii imaginale a acestei Galaxii Zuckerberg.” (Radu Vancu)

DRUȚĂ, Inga, MINCU, Eugenia, MOLEA, Viorica, ONOFRAȘ, Maria, VULPE, Ana, BOTNARU, Liliana. Ființa cuvântului. Limba română: corectitudine și controverse. Partea a II-a. Coord.: BOTNARU, Liliana. Chișinău: Lyceum, 2023. 80 p. ISBN 978-5-36241-033-9. Volumul reprezintă partea a II-a a culegerii apărute în 2021, fiind un instrument de lucru util cititorilor, care cultivă exprimarea corectă, respectând rigoarea limbii române literare în comunicarea scrisă și orală. Autorii, pe lângă faptul că explică greșelile de sens, de acord, de conjugare, de accent, atestate recent în scris sau în forma vorbită a limbii, revin la abaterile înregistrate în primul volum (verbele a (se) așeza, a (se) înșela, substantivul colind/colindă ș.a.), semnalând modificările de normă operate în DOOM 3, care, bineînțeles, au fost dictate de uz, și prezentând noile forme sau variante acceptate și recomandate.

Sandipa. Un vechi manuscris românesc. Studiu filologic, studiu lingvistic, text și facsimile. Prefață de Gh. Chivu, Chișinău: F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2023, 324 p. ISBN 978-5-88554-240-1. Lucrarea este consacrată studierii și editării uneia din variantele romanului popular de origine indiană, intrat în literatura românească sub denumire prescurtată Sindipa. E vorba de o versiune puțin cunoscută în literatura de specialitate, și anume ms. rom. 824, intitulat Sandipa, adică poveste lui Chir-Împărat, copiat la 1798 în partea de nord a Moldovei istorice, iar astăzi păstrat la Biblioteca Rusă de Stat din Moscova. Scopul lucrării este de a evidenția trăsăturile proprii limbii române din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea pe baza originalului moscovit, de a face critica şi transcrierea textului. Ediția critică de tip academic este precedată de două studii ample: Studiu filologic, în care sunt examinate problemele referitoare la descrierea manuscrisului, datarea, opinii asupra manuscrisului, localizarea manuscrisului şi chestiuni de filiaţie, și Studiu lingvistic, în care sunt cercetate fenomenele de limbă ale textului la nivel grafic, fonetic, gramatical, lexical şi al formării cuvintelor.

Orașele și satele din Republica Moldova. Ghid toponimic, geografic și istoric, vol. I, A-L. Chișinău: Editura Cartier, 179 p. Cele mai vechi localități basarabene sunt locuri de sălășluire a străbunilor, sunt vetre de viață umană pe parcurs de secole și milenii. Istoria neamului și a ținutului nostru se compune și din micile istorii ale constelației de așezări rurale și urbane. Pe teritoriul multora dintre așezările din această regiune au fost descoperite vestigii agriologice ce datează epoci preistorice.

CARUNTU-CARAMAN, Livia. Dicționar de englezisme recente. Chișinău: Taicom, 222 p. ISBN 978-9975-58-2 94-0. Dicționarul de englezisme recente cu elemente de ortografie, morfologie, fonetică, etimologie și semantică conține un inventar important de inovații lexicale de origine engleză, atestate frecvent în presa scrisă (publicații periodice tipărite și electronice) și audiovizuală, în opere științifice, în mediul online, pe inscripții stradale, dar și în vorbirea cotidiană. Lucrarea cuprinde peste 1750 de cuvinte-titlu însoțite de o succintă analiză a axei structural-semantice a fiecăruia.

Literatura și societatea în tranziție. Abordări transdisciplinare. Coordonator: Ion Plămădeală. Chișinău: Unu, 2023. 268 p. ISBN 978-9975-3635-8-7 Volumul „cuprinde studii care abordează diverse fenomene ale vieții culturale și literare, texte reprezentative ale literaturii naționale și universale relevante atât pentru anumite domenii disciplinare, cât și pentru evoluții recente de natură socioculturală, politică și tehnologică. Autorii au optat pentru abordarea interdisciplinară (tranzitologie, antropologie culturală, imagologie, mitocritică, traductologie ș.a.) a raporturilor literaturii cu societatea, din punct de vedere diacronic și sincronic, coroborând interpretări teoretice și hermeneutice cu demersuri și observații de ordin istoric cu privire la factorii și procesele acceleratoare din societățile modernității târzii ce determină dislocări și (re)configurări ale imaginarurilor competitive și referitoare la energiile, forțele normative structurante ale acestora deopotrivă asupra relațiilor intersubiective și sociale și a universurilor de discurs particulare”. (Autorii)

Folclorul obiceiurilor de familie. Studiu introductiv, selecție, îngrijirea textelor, note, comentarii, glosar, bibliografie, instantanee etnografice: Mariana Cocieru. Chișinău: Polisalm, 2024. 560 p. ISBN 978-9975-3650-0-0 „Ceremonialurile de trecere, grație naturii lor perene, cât și caracterului multifuncțional, reprezintă zona cea mai productivă a folclorului. Studiile efectuate de cercetători demonstrează că forța tradiției este mai pronunțată în cazul ritualurilor legate de viața de familie decât al obiceiurilor în general, deoarece și manifestarea lor într-un mediu restrâns implică un comportament cutumiar sporit. Investigațiile actuale consemnează o serie de transformări pe care le-au suferit obiceiurile de familie sub influența noilor contexte istorice, sociale și economice. În urma analizării materialului furnizat de performerii de folclor, observăm că cel mai bine păstrat în habitatul tradițional rămâne a fi ritualul funebru, întrucât cuprinde elemente foarte importante pentru studiu: spiritualitate, conținut psihologic, comportament uman, mentalitate arhetipală, credințe și superstiții privind moartea și imaginea «dalbul de pribeag», practici magice și reprezentări cutumiare. Procesele continue de transformare și reactualizare a patrimoniului cultural imaterial cer imperios revizuirea și reconsiderarea elementelor de cultură tradițională și, desigur, documentarea științifică prin noi colecții de materiale etnofolclorice, care să corespundă complexității și caracterului sincretic al fenomenelor tradiționale, pentru a contribui la patrimonializarea și asigurarea viabilității tezaurului etnofolcloric românesc.” (Mariana COCIERU) 

BĂRBUȚĂ. Ion, CONSTANTINOVICI, Elena, COSMESCU, Alexandru, SÎMBOTEANU, Tatiana. Enunțul între gramatică și discurs. Chișinău: Epigraf, 2023, 232 p. ISBN 978-9975-60-522-9. Lucrarea are ca obiect de cercetare, în principal, enunțul în limba română, care este descris atât din perspectiva organizării semantico-sintactice, cât și sub aspectul comportamentului lui discursiv. Capitolul întâi al lucrării este consacrat examinării enunțului din punctul de vedere al structurii lui interne. Scopul urmărit aici este de a identifica cele mai generale principii care guvernează combinarea unităților lexicale în unități comunicative. În capitolul doi sunt abordate o serie de probleme legate de producerea și de funcționarea enunțului în calitatea sa de unitate comunicativă generată în cadrul actului de comunicare. Un alt capitol al lucrării conține o descriere amplă a actelor de vorbire din limba română. Ultimul capitol abordează, din perspectiva unei pragmatici fenomenologice, fenomenele textului și discursului. Cu instrumentele fenomenologiei, analizei discursului și pragmaticii, au fost identificate bazele experiențiale ale indicilor textualității și formele în care se manifestă aceștia. Pornind de la observațiile fenomenologic-pragmatice cu privire la textualitate, a fost propusă o formă de clasificare a textelor, având drept criteriu raportarea locutorului la caracterul actual sau inactual al stării de lucruri pe care o prezintă destinatarului.

Literatura română din Basarabia: fracturi și reîntemeieri. Coordonator: Constantin Dram; consultanți științifici: Andrei Țurcanu și Constantin Ivanov. Iași: Editura Universității ”Alexandru Ion Cuza”, 2023. 252 p. ISBN 978-606-714-817-6 „Considerăm că acest volum reprezintă o contribuție necesară și de certă valoare științifică, având rolul de a favoriza o mai bună și mai dreaptă re-cunoaștere a operelor literare din Basarabia și a muncii de cercetare în domeniu; totodată, pornind de la astfel de proiecte, se poate ajunge la o operă critică de anvergură, care să prezinte un tablou convingător a ceea ce a însemnat și înseamnă literatura de peste Prut, în contextele cunoscute”. (Constantin Dram)

Balade populare. Selecție, îngrijirea textelor, prefață, note, surse bibliografice ți glosar: Tatiana Botnaru. Chișinău: Polisalm, 2023. 411 p. ISBN 978-9975-3643-7-9 „Volumul Balade populare include o selecţie de texte baladeşti aflate în circulaţie, depistate la Arhiva de Folclor a Institutului de Filologie Română «Bogdan Petriceicu Haşdeu», precum şi dintr-o serie de lucrări tematice de folclor, culegeri selective, antologii etno-folclorice. Cartea este destinată studenţilor, profesorilor, etnologilor, tuturor celor care se interesează de problema constituirii speciilor folclorice, în special, a subiectelor baladeşti, de dinamica dezvoltării acestei specii folclorice în contextul general de evoluţie şi valorificare al tezaurului autohton.” (Tatiana Botnaru)

Felicia CENUȘĂ. Reprezentări ale migrației în literatura română din Basarabia. Chișinău: [S.n.], 2023. 124 p. ISBN 978-9975-47-252-4 „Studiul de față este o radiografie a literaturii române din Basarabia ce-și propune să evidențieze reprezentări ale legăturilor sociale, ale rupturilor și fracturilor din societate dezlănțuite în secolul al XX-lea în acest spațiu, abordând un subiect de actualitate, cel la migrației, fenomen specific societăților așa-zis marginale și celor totalitare, la care se raportează și cea basarabeană, subiect cu un impact major asupra evoluției tematice a literaturii născute în interiorul unor astfel de societăți”. (Felicia Cenușă)

Obiceiurile și folclorul sărbătorilor de primăvară, vară, toamnă. Studiu introductiv, selecție, îngrijirea textelor, surse bibliografice, indici și note: Dorina Dragnea. Chișinău: Polisalm, 2023. 245 p. ISBN: 978-9975-3630-8-2 „Documentele etnologice și folclorice inserate în această antologie oferă cititorului o retrospectivă diacronică, sincronică și spațială asupra sărbătorilor specifice perioadei cuprinse între primăvară, vară și toamnă în mediul rural din Basarabia (în cadrul Regatului României, 1918-1940, 1941-1944), Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (parte componentă a Uniunii Sovietice, 1940-1991), și Republica Moldova (după 1991 – prezent). Cartea valorifică fondul Arhivei de Folclor al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” de la Chișinău și completează publicațiile colecției Tezaurul folcloric al românilor din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, inițiată de folcloristul Nicolae Băieșu. Fondul cărții, constituit din note și schițe grafice de teren, narațiuni etnofolclorice, răspunsuri la chestionare etnografice, texte folclorice, secvențe din interviuri etnografice, material fotografic reconstituie o istorie etnografică, reflectă adoptări și reașezări de modele culturale și sociale specifice perindării regimurilor politice și perioadelor de criză. Corpusul de texte oglindește manifestarea folclorică a ortodoxiei locale, ce îndeamnă să privim comparativ și reflexiv trecutul și prezentul comunității, pentru a înțelege atitudini, a explica comportamente, a contesta idei în cadre sociale, politice, economice, ideologice și culturale mereu în schimbare”. (Dorina DRAGNEA)