„Sunt mode literare sau snobisme verbale, care picură pe nesimţite în vocabularul unei epoci, generalizând întrebuinţarea anumitor cuvinte cu virulenţa unei adevărate epidemii”, scria publicaţia Cuvântul în ianuarie 1931.
De fapt, cuvintele „la modă” de cele mai multe ori sunt neologisme. Unul dintre neologismele „virulente” care circulă astăzi în mai multe variante stilistice ale limbii române este verbul a contacta, preluat din franceză şi/sau engleză. Consemnat în dicţionare cu sensul „a stabili legătura cu o persoană, cu un organism”, termenul a contacta este la el acasă în mesajele publicitare, în ofertele de serviciu: „Căutăm secretară cu prezenţă agreabilă... Contactaţi-ne la telefonul...”
Astăzi verbul a contacta este folosit curent, abuziv chiar, în stilul publicistic şi în stilul conversaţiei. Termenul este mai scurt şi mai comod decât construcţiile a lua legătura (cu cineva), a stabili legătura (cu cineva), a lua contact (cu cineva), pe care le înlocuieşte. Totuşi, utilizând prea des verbul a contacta, neglijăm sinonimele acestuia. Să recunoaştem că în ultimul timp nu mai comunicăm, pur şi simplu, cu prietenii, nu mai ţinem legătura cu ei, ci îi contactăm. Se poate spune însă simplu şi frumos: „Mai ştii ceva despre...?” sau „Mai ai vreo veste de la...?” în loc de „Contactezi cu...?”.
De fapt, formula a contacta cu cineva este defectuoasă nu numai din punct de vedere stilistic, ci şi din punct de vedere gramatical. A contacta este un verb tranzitiv, care trebuie urmat de un complement direct: „Specialiştii pot contacta conducerea institutului fără anunţ prealabil”. Asocierea verbului a contacta cu un complement indirect este incorectă: „Contactăm cu firme din Occident”.
În ceea ce priveşte distribuţia stilistică, verbul a contacta este la locul potrivit într-un reportaj, de exemplu: „Contactat de reporterul nostru, ministrul a declarat următoarele...” sau într-un mesaj publicitar: „Prestăm servicii de transport. Ne puteţi contacta la adresa...”.
În conversaţia curentă, termenul este pretenţios, artificial şi poate produce impresia unei „sclifoseli stilistice”, vorba distinsului filolog Iorgu Iordan. Dacă recurgeţi totuşi la cuvântul în discuţie, ar fi bine să-l folosiţi adecvat, deci să contactaţi pe cineva, şi nu cu cineva.