Singurul loc unde succesul apare înaintea muncii este în dicţionar (Seneca), iar  profilul pe care trebuie să-l aibă un bun dicţionar este de a schimba felul comun de a gândi (Denis Diderot) și, totodată, un dicţionar este tot universul în ordine alfabetică (Anatol France).

Secțiunea Dicționare on-line va pune curând la dispoziție varianta electronică a Dicționarului de uz general, elaborat de către cercetătorii Institutului de Filologie Română „B. P. -Hasdeu” și  destinat publicului larg.

B D E F

PROGRAMUL DE STAT(2020-2023)

Proiectul de cercetare

Contexte socio-culturale autohtone şi interconexiuni europene în creaţia populară şi literatura cultă din Basarabia (sec. XIX până în prezent)

Proiectul își propune drept scop cercetarea literaturii române și a creației folclorice din Basarabia de la 1812 încoace într-o sinteză fundamentală, care să elucideze și să structureze monografic multitudinea de aspecte artistice, culturale, antropologice și sociale în interdependența și interacțiunea proceselor literare de menținere și afirmare identitară a tradiției populare și a spiritului național. Se vor explora condiționările, pozitive și negative, dintre factorii etnici și cei politici, dintre tradiția folclorică românească și presiunea slavă în vederea stabilirii punctelor de rezistență creatoare și a celor de inhibiție și pseudomorfoză.  

Dar fiind rolul important al creației populare în stimularea și perpetuarea unei linii naționale literare consecvente, vor fi investigate și cercetările folclorice efectuate de-a lungul secolului XX. Se vor revizui colecțiile de folclor cu tentă ideologică  apărute în perioada comunistă (colecția Creația populară moldovenească, 16 volume, 1975-1983; seria Editarea folclorului pe zone etnografice – 8 volume, 1973-2009; colecția Mărgăritare - 15 volume, 1981-1985). Compartimentul privind studiul folclorului și al folcloristicii basarabene va include și revalorificarea fondului digital arhivistic documentar și de magnetofon care conține materiale inedite ce probează existența fenomenelor etnoculturale cu o vechime imemorabilă. Se propune completarea colecțiilor de patrimoniu cultural imaterial, necesare pentru asigurarea continuă a viabilității fenomenelor etnofolclorice. Pentru aceasta, vor fi valorificate științific fondurile arhivei de folclor ale Institutului de Filologie Română „B.P. Hasdeu”, caietele manuscris, caietele de teren, fonoteca, fototeca și produsele etnografice audio-vizuale, care consemnează texte folclorice, tradiții, obiceiuri, rituri, informații de interes etnografic și sociocultural, probe ale repertoriului etnomuzical și etnocoregrafic, ale proceselor etnoculturale, tradiționale și contemporane.

Compartimentul de cercetare a creațiilor literare și a scrierilor publicistice ale autorilor basarabeni se va focaliza pe investigarea corelației factorilor istorici și literari, se vor supune analizei procesele generale ale evoluției literaturii basarabene ca literatură română, explorându-se reperele fondului național comun, dar și notele distinctive regionale, particularitățile tematico-problematice, semnele definitorii de sensibilitate și mentalitate. O atenție sporită se va acorda studiului imaginarului Basarabiei și basarabeanului cu diversele și tragicele fracturări istorico-culturale, antropologice și ontologice de după 1812. Vor fi examinate, atât în expresia lor literară, cât și în reacțiile publicistice sau de altă natură ale autorilor, și fenomenele de rezistență etnoculturală în cadrul unor presiuni politice, ideologice și lingvistice de deznaționalizare. Vor puse într-un sistem de criterii, etnologice și sociologice, aspectele tematico-problematice ale literaturii și cele ce țin de coerența ei estetico-emoțională, decelându-se fenomenele artistice și modalitățile literare care au contribuit la menținerea coloanei naționale originare. Se va analiza, în acest sens, contribuția particulară a unor scriitori precum Constantin Stere, Leon Donici, creația autorilor de la Viața Basarabiei, scrierile lui Paul Goma, a literaților din literatura postbelică, optzeciștii și douămiiștii basarabeni. Cercetările vor viza procesele culturale și literare de integrare a Republicii Moldova în Spațiul European, antrenarea lor în dinamica globalizării , fenomenele migraționiste cu efectele lor de mentalitate și de destin. Țintele de cercetare vizează subiecte concrete precum:

• conflictele culturale și criza studiilor literare
• dialoguri interculturale, în special receptarea literaturii artistice și a folclorului românesc în Ucraina. Se preconizează un studiu monografic care să elucideze și contribuția ucraineană la dialogul intercultural, ținând cont de faptul că în Ucraina au fost traduse în ultimul timp circa 60 de cărți de proză, poezie, dramaturgie și folclor, alături de apariția a unor scrieri literare cu o tematică inspirată din realitățile Moldovei.
•  tranzitologia literară, cu studiul mutațiilor culturale, artistice și de mentalitate a personajelor din literatură ca expresie a limesului.
• Elucidarea imaginii străinului în literatură, cu organizarea unor conferințe științifice la care vor fi invitați oameni de cultură, reprezentanți ai minorităților naționale și ai asociațiilor etnoculturale din Moldova.
• Tema migrației din literatura ultimilor decenii, cu dezvăluirea interdisciplinară (antropologică, sociologică și psihanalitică) a relației strânse dintre opera literară și migrantul social, oferind  răspunsuri la problemele, convulsiile și angoasele cu care se confruntă individul în comunitatea contemporană  globalizantă. Cercetarea nemijlocită se va efectua concomitent cu organizarea de mese rotunde, cu invitați din domeniul migrației, din diaspora și cu autorii romanelor la tema migrației, cu lecturi publice a textelor artistice și rapoarte a cercetărilor privind subiectul migrației.
• Se vor explora reprezentările  imaginarului demonic, dominant în literatura din sec. IX-XX, disimulat în contexte, semne, simboluri, avataruri, definitorii pentru spiritul epocii și pentru anumite obsesii fundamentale ale istoriei celor două secole.

În acest context, va fi argumentată ideea că faptele marginale, partea nevăzută a personalității, zonele obscure, latente, neglijate în procesul cercetărilor anterioare permit o înțelegere mai profundă a realităților socio-istorice autohtone și a universului operelor artistice.

• În temeiul psihologiei arhetipale a lui C.G. Jung, se vor efectua cercetări în psihologia abisală a personajelor din romanele basarabene, cu raportare la fracturile ontologice fundamentale, la care a fost supus basarabeanul (și, respectiv, omul din literatura basarabeană) de către intemperiile unei istorii ingrate.

Investigația scrierilor și autorilor din perioada postcomunistă va avea aspectul unor sinteze largi a proceselor de integrare a literaturii basarabene în literatura română și europeană. Concomitent, proiectul presupune pregătirea unui Dicționar enciclopeic al scriitorilor basarabeni (1812-perioada contemporană) necesar atât pentru mediul didactic din școli și universități, dar util și pentru studenți și elevi.