Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei pentru desăvârşirea unei opere de artă, balada reprezintă o capodoperă de inspiraţie universală, unde motivul sacrificiului uman, pus în slujba unui ideal social, estetic, spiritual, devine esenţa spiritualităţii noastre milenare, este sinteza artistică a unui spaţiu sacru de valori circumscrise în aspectele lor fundamentale. Una dintre trăsăturile distinctive ale baladei constă în deschiderea către noi zone de transcendenţă mitică, în orientarea către nişte imagini originare, cu un substrat mitologic străvechi, predispus modificărilor succesive, pentru a dezvălui noi dimensiuni în percepţia estetică a lumii, în contextul unor meditaţii grave despre viaţă şi moarte, împlinire şi sacrificiu, despre dăinuirea spiritului uman prin creaţie. Cuvinte-cheie: spaţiu sacru de valori, sincronizare istorică, acorduri elegiace, versiuni baladeşti, valori general-umane, mitul creatorului, iniţiere mitico-ritualică, istorie sacră, asociaţii metaforice, jertfa zidirii. Descarcă PDF

Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric Archival Material Preserved in Chișinau, Republic of Moldova (EAP1045). Transgresate de la formatul clasic de arhivare la cel digitalizat, manuscrisele și benzile de magnetofon, culese între anii 1956 şi 1992, ne oferă valoroase informații cu referire la folclorul sărbătorilor celebrate în perioada caldă a anului, de asemenea a obiceiurilor, practicilor ceremoniale și rituale, sociale, credințelor și reprezentărilor mitice asociate acestora. Evaluând consistența documentării acestor expresii folclorice și etnografice în materialele arhivistice, am observat inegalități și priorități în înregistrarea lor, atenția folcloriștilor fiind vizibil difuzată spre alte specii folclorice. Cuvinte-cheie: arhivă digitală, manuscrise, benzi de magnetofon, folclor, sărbători, obiceiuri.

Rezumat. Actualul Indice bibliografic reprezintă continuarea volumului Lingvistica în Republica Moldova. Indice bibliografic (1991-2011). Lucrarea are ca scop înregistrarea, sistematizarea și valorificarea publicațiilor din domeniu, apărute între anii 2012-2016. Materialul bibliografiat se bazează în mare parte pe fondurile Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, consultându-se fișierul și cataloagele. Pentru completarea lipsurilor au fost folosite lucrări de sinteză, culegeri, omagii, reviste de specialitate, ziare etc., precum și Internetul. Indicele nu are un caracter exhaustiv, ci unul selectiv. Ținând cont de volumul materialelor adunate, lucrarea a fost compartimentată, de data aceasta, pe ani. De exemplu, anul 2012 este clasificat în: 1) cărți (monografii, culegeri), dicționare, manuale; 2) articole din culegeri; 3) articole din reviste de specialitate; 4) articole din reviste de popularizare a științei; 5) articole din ziare. Beneficiind de o structură practică, Indicele bibliografic constituie un instrument de lucru accesibil și util ce poate răspunde cerințelor de informare a acestui domeniu, prezentând aproximativ tot materialul lingvistic din perioada dată Descarcă PDF  

Rezumat În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută, care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. Motivele subiectului respectiv sunt orientate pentru a dezvălui un diapazon complex de situaţii, probleme şi relaţii interumane, încadrate prin nişte forme specifice de viaţă, cu orientare la dezvăluirea raporturilor dintre soţi, îndrăgostiţi, părinţi şi copii. Ciclul baladesc despre nevasta vândută este un subiect frecvent atestat la mai multe popoare: români, greci, bulgari, albanezi, sârbo-croaţi şi se caracterizează printr-o răspândire largă într-un context etnologic specific, având o structură narativă bine dezvoltată, cu situaţii tipice de viaţă în dezvăluirea problemelor sociale ale regiunii sud-dunărene. Pornind de la idea că balada nevestei vândute se regăseşte în trei tipuri de balade. În lucrare au fost analizate mai multe versiuni, cu scopul de a dezvălui realităţile dramatice ale timpului istoric și de a aprofunda o complexitate de sentimente, trăiri interioare, stări sufleteşti caracteristice pentru morfologia motivului. Cuvinte-cheie: morfologia motivului, istorie nuvelistică, scheme compoziţionale, moment funcţional, culminaţie emoţională, balada nevestei vândute, motivul recunoaşterii.

Rezumat. În acest articol este examinată poezia lui Pan Halippa, care, ca și Alexei Mateevici sau Ion Buzdugan, a pornit de la o înțelegere aparte a canoanelor poeticității. Poeții basarabeni din generația Unirii, ca şi ardelenii de la cealaltă margine a românismului, au fost preocupați constant de ideea națională, de eticul ardent, de continuarea unei direcții tranșante a poeziei directe, mimetice care să aibă la baza modalității de transfigurare convenția clasicizantă, poetica văzului, limbajul tranzitiv. Într-o formulă esențializată, poezia lui Halippa este o adaptare a romantismului la sămănătorism. Cuvinte-cheie: poet minor, poetică eclectică, poezie ocazională. Descarcă PDF

Rezumat Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării enunțului la contextul comunicativ, variantele discursive presupun, în plan lingvistic, varierea structurii informaţionale a enunţului în raport cu structura lui semantico-sintactică. Descrise în termeni de informație veche/nouă, variantele discursive se datorează operațiilor enunţiative implicate de actualizarea discursivă a structurilor fundamentale ale enunţurilor, care sunt tematizarea și rematizarea anumitor elemente componente ale enunțului. Modelul care prezintă enunțul ca ansamblu de variante discursive combină criterii semantice, sintactice și pragmatice sau discursive. Astfel, în procesul analizei acestor variante a fost luat în considerare rolul factorilor determinanți în organizarea informațională a enunțului, aceste aspecte fiind corelate cu mărcile structurii informaționale a enunţului. Cuvinte-cheie: structură informațională a enunțului, structură referențial-semantică a enunțului, actualizare informaţională a enunțului, variantă discursivă a enunțului, paradigmă comunicativă a enunțului.

„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși” Hermann Hesse Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și moartea nefericitului Filimon...”. În timpul rătăcirii oarbe prin catacombele carierei de piatră de sub sat, simbol al labirintului inconștientului, feminitatea reprimată de-a lungul vieții, este resuscitată, recunoscută și reintegrată în identitatea lui Filimon, potrivit modelelor arhetipale de redobândirea unității și plenitudinii ființei. Discontinuitățile și fluiditatea memoriei involuntare îi ordonează și revelează axa spirituală – nervul rupt al ființei, prin puterea de compensare și echilibrare ontologică a dominantei masculine, mortificatoare, din viața lui Filimon în favoarea celei feminine, dătătoare de viață, a animei, reprezentată de un trio arhetipal: mama – bunica – sora.

Rezumat: Articolul este axat pe noțiunile de elemente structurale ale cronotopului preluat de la M. Bahtin și aplicat în poveștile scriitorului român Ion Creangă din perspectiva imaginarului, și anume: încercarea, întâmplarea, natura, peisajul, peregrinarea eroilor, drumul, pragul. Depășirea locurilor nefaste, precum pădurea, locurile bântuite de diavoli, iazul, cârciuma, devin indicii în definitivarea personajului. Ideea spațiilor faste și nefaste este puternic ancorată în inconștientul colectiv după principiul scindării și delimitării contrariilor. Spațiile malefice din poveștile lui Ion Creangă sunt locuri de încercare voluntară sau involuntară în care se produc inițierea și devenirea personajelor. Cuvinte-cheie: cronotop, inconștient colectiv, spațiu nefast, iniţiere, devenire.