- Luni, 20 Iunie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 741
Lexic și semantică
Într-o scrisoare sosită pe adresa Centrului de Terminologie, se solicita o consultaţie privind corectitudinea expresiei ofiţer de grad superior. Autorul scrisorii, preocupat în special de prepoziţia utilizată, întreba dacă nu era mai bine de recurs la prepoziţia cu: ofiţer cu grad superior. De fapt, indiferent de prepoziţia folosită, construcţia este pleonastică şi, prin urmare, nerecomandabilă. Ofiţerul este un „militar cu funcţie de comandă (de la subofiţer la general), persoană având unul dintre aceste grade”, deci termenul ofiţer implică deja ideea de grad. Sintagmele consacrate în limba română sunt ofiţer superior sau, după caz, ofiţer inferior. Cu titlu informativ, maiorul, locotenent-colonelul, colonelul şi generalul sunt ofiţeri superiori.
Vara, cu dogoarea ei, ne goneşte la mare, la munte, la codru – oriunde putem găsi răcoare şi linişte. Mulţi orăşeni îşi petrec vacanţa lucrându-şi cotele de pământ, situate în suburbii, pe care le numesc fazende, cu un termen preluat din telenovelele braziliene. Fazendă este numită şi căsuţa improvizată pe aceste loturi de pământ. Alteori acesteia i se mai spune şi vilă.
De fapt, nici fazendă, nici vilă nu constituie termenii potriviţi pentru asemenea căsuţe. În limba portugheză, fazenda înseamnă „plantaţie vastă de trestie de zahăr, cacao sau cafea etc. în Brazilia”, deci lexemul în discuţie poate fi întrebuinţat în glumă, cu intenţii ironico-umoristice, doar cu referire la lotul de pământ cultivat cu diverse plante. Vilă este un neologism cu etimologie multiplă, adică provine din limbile latină, franceză sau italiană (villa) şi are sensul de „casă elegantă şi spaţioasă, înconjurată de grădină”. Cu alte cuvinte, vila este o casă de lux, de obicei foarte mare şi, evident, costisitoare. Iar o căsuţă modestă, ridicată undeva în afara oraşului, pe lotul de pământ, se numeşte casă/căsuţă de grădină sau, dacă se află la munte ori pe malul mării, ori într-o zonă pitorească, casă de vacanţă, cabană, cabană estivală.
- Luni, 20 Iunie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 140
Am auzit un reporter TV care ne informa că Vânzătorii nu pot scădea prețurile, deoarece devămarea articolelor vestimentare a crescut. În acest context mi-a atras atenția cuvântul devămare. Ca să mă conving că nu în zadar mi-a dat de bănuit, l-am căutat prin dicționare și, desigur, nu l-am găsit printre cuvintele limbii române. Navigând prin internet, analizând media online, l-am atestat destul de frecvent: Se implementează regimul liberalizat pentru transport, iar cu România se depun eforturi pentru simplificarea procedurilor de devămare;
Calculare devămare auto; Devămare auto Republica Moldova; Specialist în domeniul devămării ș. a.
Citește mai departe...
- Vineri, 29 Aprilie 2022
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 843
Adjectivele faptic și factologic, după cum se observă, sunt întru câtva apropiate ca formă, având și afinități de ordin semantic. Analizând însă atent definițiile lor în dicționarele explicative ale limbii, atestăm totuși o nuanță de sens delimitatoare. Prin urmare, le-am putea încadra în seria elementelor lexicale paronimice. Astfel, pentru adjectivul factologic dicționarele ne dau următoarea definiție: „care se referă la factologie”, iar factologie este definit ca „ansamblu de fapte neinterpretate și neesențiale (aglomerate într-o lucrare); aglomerare de material faptic, neesențial”.
Citește mai departe...
- Vineri, 29 Aprilie 2022
- Scris de Ana VULPE
- Accesări: 159
Rezumat. Opera crengiană este o inepuizabilă sursă de expresivitate, care se pretează la polivalente interpretări, din diverse perspective, niciodată finite. Studiul de față analizează indicii de variație lexicali ai „Amintirilor din copilărie” prin ...
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale pronumelui prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca de Stat a Federației Ruse, Moscova). Fiind o parte de vorbire ...
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Rezumat
Articolul conține o descriere a structurii informaționale a enunțului în calitatea
sa de strat de semnificație constituit ca efect al actualizării lui contextuale.
Fenomen complex de natură discursivă, structura informațională a enunțului ...
Rezumat. Procesul de receptare a prozei românești din Republica Moldova în Ucraina prin mijlocirea traducerilor artistice, efectuate între anii 1954-1989, este tratat, în linii mari, sub două aspecte: selecția și individualitatea traducătorilor. Se ...
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se ...
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...