Adjectivele faptic și factologic, după cum se observă, sunt întru câtva apropiate ca formă, având și afinități de ordin semantic. Analizând însă atent definițiile lor în dicționarele explicative ale limbii, atestăm totuși o nuanță de sens delimitatoare. Prin urmare, le-am putea încadra în seria elementelor lexicale paronimice. Astfel, pentru adjectivul factologic dicționarele ne dau următoarea definiție: „care se referă la factologie”, iar factologie este definit ca „ansamblu de fapte neinterpretate și neesențiale (aglomerate într-o lucrare); aglomerare de material faptic, neesențial”. Adjectivul faptic este explicat în dicționare prin „care se referă la fapte; care înregistrează faptele”. Astfel stând lucrurile, considerăm inoportună, inexactă utilizarea, de altfel destul de frecventă, a îmbinării material factologic, în special în contextul unei lucrări științifice (referat, teză de licență, teză de doctorat etc.). Aceasta ar însemna că exemplele, faptele de limbă analizate în lucrare nu ar fi altceva decât o aglomerare de exemple neesențiale, care, de fapt, prejudiciază conținutul lucrării. Or, acestea consitue latura practică, indispensabilă a lucrării, la fel de importantă ca si cea teoretică. Prin urmare, logic și corect ar fi să se folosească în aceste contexte îmbinarea material faptic, dar nu material factologic.
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Rezumat: Articolul este axat pe noțiunile de elemente structurale ale cronotopului preluat de la M. Bahtin și aplicat în poveștile scriitorului român Ion Creangă din perspectiva imaginarului, și anume: încercarea, întâmplarea, natura, peisajul, ...
Rezumat
Articolul de față studiază structura semantico-sintactică a verbelor polisemantice,
urmărind stratificarea sensurilor lor. Analizând vecinătăţile sintactice ale unui
anumit verb polisemantic, cu matricea de roluri tematice obligatorii, ...
Rezumat: În studiul de față ne vom referi la tema emigrației ilegale, în deosebi la problema traficului de ființe umane, reflectată în romanele scriitorilor originari din Republica Moldova, Liliana Corobca și Stela Brînzeanu, dar și la transpunerea ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat: Proverbele, fiind un element al etnoculturii, reflectă mentalitatea, valorile de bază ale oamenilor și ideea lor despre lumea înconjurătoare. În acest articol se explică necesitatea studierii proverbelor legate de conceptul „bani” și se ...
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care ...
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...