Vara, cu dogoarea ei, ne goneşte la mare, la munte, la codru – oriunde putem găsi răcoare şi linişte. Mulţi orăşeni îşi petrec vacanţa lucrându-şi cotele de pământ, situate în suburbii, pe care le numesc fazende, cu un termen preluat din telenovelele braziliene. Fazendă este numită şi căsuţa improvizată pe aceste loturi de pământ. Alteori acesteia i se mai spune şi vilă.
De fapt, nici fazendă, nici vilă nu constituie termenii potriviţi pentru asemenea căsuţe. În limba portugheză, fazenda înseamnă „plantaţie vastă de trestie de zahăr, cacao sau cafea etc. în Brazilia”, deci lexemul în discuţie poate fi întrebuinţat în glumă, cu intenţii ironico-umoristice, doar cu referire la lotul de pământ cultivat cu diverse plante. Vilă este un neologism cu etimologie multiplă, adică provine din limbile latină, franceză sau italiană (villa) şi are sensul de „casă elegantă şi spaţioasă, înconjurată de grădină”. Cu alte cuvinte, vila este o casă de lux, de obicei foarte mare şi, evident, costisitoare. Iar o căsuţă modestă, ridicată undeva în afara oraşului, pe lotul de pământ, se numeşte casă/căsuţă de grădină sau, dacă se află la munte ori pe malul mării, ori într-o zonă pitorească, casă de vacanţă, cabană, cabană estivală.
Rezumat
Costache Conachi este considerat un „spirit întemeietor” (Eugen Simion), care a marcat evoluția imaginarului erotic în poezia românească. Poetul a concentrat și a esențializat reperele discursive anacreontice ale secolului al ...
Rezumat
Studiul de față reprezintă o analiză comparată a lumii imaginare pe care ni-o dezvăluie lectura romanului Luiza Textoris, scris de Corin Braga. Din punct de vedere metodologic, studiul urmărește atât elementele distincte care îi ...
Rezumat
Limba română s-a îmbogăţit în permanenţă cu prefixoide de origine greacă şi latină, pătrunse odată cu diverşi formanţi internaţionali. Formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor şi al prefixoidelor este un fenomen ...
Rezumat
Cercetarea de faţă se focalizează asupra celei de-a treia versiuni româneşti a textului biblic, editată la Sankt Petersburg, în 1819, cu sprijinul Societății Biblice Ruse. Obiectivul acestei cercetări îl reprezintă o abordare comparativă, ...
Rezumat
Articolul de faţă tratează unele aspecte ce ţin de limbile relicte din spaţiul cultural şi lingvistic paleobalcanic, punându-se în evidenţă unele trăsături definitorii ale arealului studiat. Se relevă aspecte despre locul ocupat de ...
Rezumat
Criza autorității, survenită în modernism odată cu simbolica declarație a „morții” lui Dumnezeu, răstoarnă mecanismele teoretice și literare vechi. Autoritatea supremă este înlocuită de libertatea supremă, reprezentată de ...
Rezumat
Este bine cunoscut că substantivizarea reprezintă o parte componentă a unui fenomen lingvistic mai larg, numit conversiune, și constă în trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă de vorbire în cea a substantivului. În ultimul ...
Rezumat
Scopul articolului este să prezinte o analiză a părților de vorbire din punctul de vedere al interferenței dintre trăsăturile semantice și comportamentul lor morfosintactic. Elucidarea relațiilor stabilite între sensul lexical ...