Există domenii de activitate umană la care „se pricepe toată lumea”. Acestea sunt politica, moda și sportul, lista rămânând deschisă. În sport, regele probelor și jocurilor este, indiscutabil, fotbalul (cel puţin, în Europa). Pasionaţii de fotbal sau microbiștii, după vizionarea vreunui meci important, comentează fazele acestuia ore în șir. Bineînţeles, momentele cele mai savurate sunt fazele de poartă – fie că golurile au fost reale, fie doar… virtuale.
Și aici e timpul să intre în scenă și alţi muritori, chiar dacă nu sunt microbiști și nu pot contesta, în cunoștinţă de cauză, deciziile arbitrilor. Dar când e vorba despre goluri, admitem că la acestea, într-adevăr, se pricepe toată lumea. Atâta doar că acţiunea de a introduce mingea în poarta adversarului, în timpul unui meci de fotbal, este numită în mai multe feluri. Dacă aţi observat, comentatorii meciurilor de fotbal folosesc pentru asemenea acţiuni expresiile a înscrie un gol și a marca un gol. De exemplu: Primul gol al reprizei a fost înscris de Adrian Mutu; Cine va reuși să marcheze golul victoriei? Microbiștii noștri, spre deosebire de comentatori, utilizează frecvent și construcţia a bate un gol. Dar poate fi oare un gol bătut? Se bate un covor, se bate tactul, toba, șaua (în expresia a bate șaua să priceapă iapa), se bate moneda, se bate, dacă vreţi, apa-n piuă, dar un gol poate fi doar înscris, marcat sau, într-un limbaj familiar, dat, de exemplu: Cristiano Ronaldo a dat un gol de toată frumuseţea. Ca să se producă un gol, în poarta adversarului trebuie introdusă mingea. Sau trimisă. Sau… bătută. Se spune curent a bate mingea, căci mingea (sau balonul) este un obiect care poate fi bătut sau lovit. Pe când golul… care este, în principiu, un punct… Poţi bate sau lovi… un punct?! Așadar: deși se spune curent a bate mingea, când vine vorba despre goluri, acestea se înscriu, se marchează sau, în sfârșit, se dau. Dar nu se bat.