În vorbirea cotidiană, unele cuvinte se deformează sub influenţa mai multor cauze. Fenomenul se produce și pe calea reducerii unor grupuri consonantice care implică un efort special pentru rostirea lor: bacno¬tă (cor. bancnotă), contigent (cor. contingent), copetent (cor. competent), delicvent (cor. delincvent), idemnizaţie (cor. indemnizaţie), idignat (cor. indignat), promt (cor. prompt), somtuos (cor. somptuos), recesământ (cor. recensământ), frustat (cor. frustrat), frustant (cor. frustrant). Această greșeală poate fi cauzată și de necunoașterea formelor străi¬ne din care provin cele românești. În alte cazuri, consoana se pronunţă de două ori prin anticipare sau propagare: dinstincţie (cor. distincție), consinderente (cor. considerente), intransingent (cor. intransigent), indentic (cor. identic), indentitate (cor. identitate), intinerar (cor. itinerar), minting (cor. miting). În registrul familiar, sunt frecvente rostirile de felul lui escursie, espediţie, esclusiv, espoziţie etc. Concomitent, din teama de a nu reduce grupurile consonantice csc, csp, cscl, cstr și prin analogie cu numeroase neologisme care încep cu prefixul de origine latină ex-, apar și forme ca excroc, excalada, excapadă (cor. escroc, escalada, escapadă). Este frecventă și rostirea pretenţioasă recetă a substantivului reţetă (< ngr. retsetta, germ. Rezept, fr. recette). Abaterile de acest fel sunt generate de grija excesivă pentru corectitu¬dine, de efortul vorbitorilor de a se conforma normelor limbii literare. Flora Șuteu, în lucrarea Dificultăţile ortografiei limbii române, susţine că paralel cu fonetismele datorate coarticulării, cunoașterii insuficiente a formei cuvântului etc., există și categoria greșelilor voite. Credem că for¬mele hipercorecte ecsamen, ecsact, ecsistă, ecsecută, ecsecutiv, ecsemplu, pseudoecsil, ecsotic, cu grupul gz marcat prin x nesonorizat, care capătă o circulaţie tot mai largă, se înscriu în categoria discutată. Menţionăm aici și pronunţările afectat străine coafior, coafiură, futbol, postiură, reporteur, care denotă snobismul unor vorbitori. Alterarea fonetică a cuvintelor se datorează și receptării/reproducerii aproximative a acestora: fiziabilitate (cor. fezabilitate), tirbișon, tirbușor, tirburșor (cor. tirbușon). Din seria de¬formărilor accidentale cităm și contraversă (cor. controversă), mixter (din mixer și mixt), algaritm, olgaritm (cor. algoritm), baicota (cor. boicota). Termenii se deformează și din cauza unor influenţe străine. Sem¬nalăm pronunţările pseudogermane curente în spaţiul românesc șprei, ștandard, șpicher, ștres ș.a. (cor. spray, standard, spicher, stres), precum și câteva forme alterate (în Republica Moldova) de influenţa limbii ruse: alcogol (cor. alcool), biujet (cor. buget), dispanser (cor. dispensar), hame¬leon (cor. cameleon), investor (cor. investitor; aici poate fi invocată și in¬fluenţa engleză), reporteur (cor. repórter), sensaţie (cor. senzație), standárt (cor. stándard) ș.a.