- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 169
Morfologie
O problemă separată ține de acordul numeralului atunci când există forme de gen. Acestea se acordă cu substantivul însoţit atât atunci când sunt legate direct de acesta, cât şi atunci când legătura se face prin prepoziţia de (doi colegi, două colege, douăzeci şi doi de colegi, douăzeci şi două de colege). În cazul substantivelor neutre, acordul corect se face cu forma masculină (o mie și unu motive (nu: una), treizeci și unu de caiete (nu: una)).
Determinativele numeralului, de asemenea, pot genera probleme de acord în gen: articolul demonstrativ de plural cei, cele şi diverse adjective, în special pronominale (demonstrativ, nehotărât), care pot însoţi numeralele de la doi înainte. Când numeralele sunt mai mici de două sute, acordul în gen se face exclusiv cu substantivul însoţit: cele (aceste, alte) douăsprezece zile; cei (aceşti, alţi) 175 de copii. Acelaşi tip de acord este valabil şi pentru numeralele mai mari, cu excepţia numeralului care exprimă cifre rotunde, începând cu două sute: la acestea acordul se face fie cu substantivul, fie cu numeralul, în funcţie de intenția vorbitorului. Deci: numai cei (aceşti, alţi, ultimii) două sute șapte lei, dar atât cei (aceşti, alţi, ultimii) trei sute (sau mii, milioane) de lei, cât şi cele (aceste, alte, ultimele) trei sute (mii, milioane) de lei.
Între diverse conjuncții se produc uneori substituiri cauzate de confuzii formale sau/și funcționale și de unele inovații semantice.
O confuzie pur formală este cea între conjuncția adversativă neologică or și conjuncția disjunctivă ori: sub influența celei din urmă, conjuncția adversativă or a ajuns să fie pronunțată și scrisă greșit ori. Această substituire este eronată. În enunțul Am identificat soluții asupra unor probleme importante, ori aceasta n-a fost suficient, ori este utilizat greșit; corect ar fi: …or aceasta n-a fost suficient.
O confuzie care ține de nivelul scăzut al calității exprimării este apariția conjuncției căci în locul lui că în propoziții subordonate necircumstanțiale: V-am prevenit căci demersul va avea consecințe. De reținut că singura întrebuințare a conjuncției căci în limba literară este cea cauzală.
Citește mai departe...
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 764
Sunt destul de frecvente situațiile în care articolul posesiv „a” este confundat cu prepoziția omonimă „a”. Astfel, faptul că unele cuvinte – în special, numerale şi adjective cu sens cantitativ – au posibilitatea de a utiliza, pe lângă genitiv, o construcţie echivalentă realizată cu prepoziţia a, se produce, drept rezultat, contaminarea celor două formule, în construcţii cu articolul posesiv superfluu între un substantiv articulat enclitic sau o prepoziţie cu formă articulată şi genitivul următor. În asemenea construcţii articolul apare cu forma a omonimă cu prepoziţia a. De exemplu, avizul a multor instituții (corect: avizul multor... sau a multe instituții); de-a lungul a câtorva decenii (corect: de-a lungul câtorva ... sau a câteva decenii); celebrarea a celor 500 de ani (corect: celebrarea celor 500... sau a 500 de ani) etc.
De asemenea, numeralele cardinale se declină, de regulă, la genitiv fie cu ajutorul prepoziției „a”, fie al articolului demonstrativ „cel”: rezultate frumoase a (sau: ale celor) șapte studenți la Olimpiada de lingvistică; interesul de aderare a (sau: al celor) trei țări la Uniunea Europeană; unele vise a (sau: ale celor) o sută de copii din Ucraina au fost realizate.
- Marți, 19 Iulie 2022
- Scris de Viorica MOLEA
- Accesări: 844
Ce formule utilizăm atunci când ne adresăm unei persoane?
În limba română au fost recunoscute formulele tradiționale de adresare doamnă, domnișoară, domnule. Ele constituie niște semne ale politeței, respectul față de cei cu care comunicăm.
Deși despre aceste formule s-a vorbit în nenumărate rânduri (ziaristul Vlad
Pohilă, lingvistul Constantin Tănase) , am găsit de cuviință să revenim, deoarece deseori în vorbirea curentă, în reportajele realizate de radiou și TV, auzim adresări de felul doamna Ioana Vasile sau mă numesc doamna Ludmila etc. Deci, cum și când ne adresăm?
Într-un auditoriu ne vom adresa cu formula doamnelor, domnișoarelor și domnilor sau simplu, doamnelor și domnilor și nicidecum invers.
Citește mai departe...
- Joi, 21 Aprilie 2022
- Scris de Maria ONOFRAȘ
- Accesări: 1815
Rezumat
Poezia viereană pentru copii a contribuit semnificativ la reeducarea unei națiuni
mutilate psihologic de propaganda proletcultistă. Cântecul soarelui și dialogul
impresionant al necuvântătoarelor a substituit cântecul pioneresc și ...
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca ...
Rezumat
Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al
semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare
lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva ...
Rezumat. În etapa contemporană, limba engleză își îndeplinește cu succes rolul de mediator în comunicarea internațională, influențând profund celelalte limbi, printre care și româna. Prin intermediul realităților marca made in spațiul ...
Rezumat
În studiul de față ne-am propus să aducem în circuitul lingvistic românesc o serie de
termeni ai motivologiei, o nouă disciplină lingvistică, ce include noțiunile de bază ale
motivologiei, dar nu doar: în dicționar sunt incluși, de ...
Rezumat: Articolul este axat pe noțiunile de elemente structurale ale cronotopului preluat de la M. Bahtin și aplicat în poveștile scriitorului român Ion Creangă din perspectiva imaginarului, și anume: încercarea, întâmplarea, natura, peisajul, ...
Rezumat
De la Aristotel la Roman Jakobson, apoi la George Lakoff, Mark Johnson ș.a., conceptul
metaforei a suferit modificări substanțiale. Lucrarea abordează metafora conceptuală în
limbajul de marketing. La baza conceptualizărilor metaforice se ...
Rezumat
Articolul se centrează pe descrierea proceselor sintactice care se produc la nivelul
părților de propoziție. Sunt examinate trăsăturile caracteristice ale subiectului, predicatului și atributului din textul romanului popular Sandipa, copie ...