În ultimii ani, s-a răspândit mult, până la a deveni clișeu, o formulă ciudată: Astăzi este despre tine! (cu diverse variații: Viața este despre tine, Astăzi este despre iubire etc.). Construcția a fost semnalată de echipa Dexonline, în secțiunea site-ului cu recomandări de cultivare a limbii: „Astăzi este despre tine! Sportul este despre tine! Uneori ne entuziasmăm când vedem în alte limbi expresii concise care exprimă precis un sentiment. Dar dacă nu suntem în stare să găsim o formulare echivalentă în limba noastră, ce spune asta despre noi? Este despre tine nu e cool și nu arată că știm englezește. Arată doar că nu știm românește”.
Rodica Zafiu, în Dilema veche (17 – 23 iunie 2021), ia în discuție acest clișeu, explicând că este „un calc sintactic, o construcție care imită, cu elemente din română (este despre), structura din engleză is about, folosită cu anumite valori speciale, extinse”.
O construcție la fel de ciudată este foarte frecventă în limbajul colocvial basarabean actual: Ești bravo, la fel reprezentând un calc, însă, de data aceasta, după limba rusă: Ты молодец. Tiparul este prezent și în grădinițe, și în școli, în exprimarea cadrelor didactice. Sensul construcției poate fi redat în română în diverse moduri: ești admirabil(ă), grozav(ă), excepțional(ă), extraordinar(ă), minunat(ă), nemaipomenit(ă) etc., iar în limbajul tinerilor, prin formulele ești tare, ești cool. În alte contexte, se poate spune despre un om că este abil, isteț, descurcăreț, dezghețat, demn de admirație, demn de laudă, de ispravă, de treabă ș.a.
Cât privește lexemul bravo (din fr., it. bravo), acesta este o interjecție cu semnificația „exclamație de aprobare (totală), de laudă sau de apreciere (însoțită de aplauze)”, având anumite restricții de utilizare. Se folosește autonom, fără verbul a fi în față: „– Bravo, Olguţa! Nota zece la discurs!” (Ionel Teodoreanu) sau fiind urmat de pronume personal în dativ: „Bravo ţie! Ia stai jos”; „Ce împărat viteaz! Bravo lui!” (Ionel Teodoreanu). Dicționarele limbii române înregistrează pentru bravo și variantele brava (formă populară) și bravos (formă învechită). Dicționarul român-german al lui Tiktin (1895) atestă o expresie populară cu varianta brava: Brava ție, Nastasie!
Din familia lexicală a lui bravo face parte și adjectivul brav cu semnificația „viteaz, curajos, îndrăzneț”: „Din car, Dănuţ dădu un binemeritat concediu bravului împărat” (Ionel Teodoreanu); „Oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții” (Garabet Ibrăileanu). Astfel, se spune corect brav ostaș (= ostaș curajos), brav luptător (= luptător viteaz), brav salvator (= salvator îndrăzneț), bravi muschetari (= muschetari neînfricați). Amintim și titlul celebrei cărți Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek.
Prin urmare, este cel puțin bizară utilizarea adjectivului brav în titlul „Bravii păuni de la Brăviceni” (www.agromedia.md). Probabil, autorul a mizat pe un joc de cuvinte (brav – Brăviceni); or, păunii pot fi maiestuoși, mândri, minunați, splendizi… dar nu se știe dacă ar fi și curajoși…
Lexemul brav poate apărea și substantivizat: „Dar Ştefan cel Mare, rătăcit prin văi,/ Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi” (Dimitrie Bolintineanu).
Rezumat
Limba română s-a îmbogăţit în permanenţă cu prefixoide de origine greacă şi latină, pătrunse odată cu diverşi formanţi internaţionali. Formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor şi al prefixoidelor este un fenomen ...
Rezumat
Este bine cunoscut că substantivizarea reprezintă o parte componentă a unui fenomen lingvistic mai larg, numit conversiune, și constă în trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă de vorbire în cea a substantivului. În ultimul ...
Rezumat
În articolul de faţă, propunem spre analiză şi interpretare un text baladesc cu o vastă sferă de circulaţie în contextul etnologic din Basarabia. Este vorba despre o baladă-jurnal oral, unde este prefigurată o ...
Rezumat
Cercetarea materialului antroponimic este relevantă întrucât ne ajută să înțelegem cum au evoluat numele de familie, în funcție de factorii sociali, istorici, economici, politici, religioși, lingvistici etc.Pornind de la constatarea unor ...
Rezumat
Articolul sintetizează viziunile unor redutabili filosofi, teologi, psihologi, oameni de cultură, precum Rudolf Otto, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Carl Gustav Jung, Leszek Kołakowski, Jean-Jacques Wunenburger, asupra sacralității, ...
Rezumat
Studiul de față reprezintă o analiză comparată a lumii imaginare pe care ni-o dezvăluie lectura romanului Luiza Textoris, scris de Corin Braga. Din punct de vedere metodologic, studiul urmărește atât elementele distincte care îi ...
Rezumat
În articolul de faţă ne-am propus să prezentăm rezultate ale cercetării stratului de cuvinte autohtone din limba română, şi anume litera C (căciulă – ciucă). Este vorba despre cercetarea din perspectiva geografiei lingvistice a ...
Rezumat
Articolul de față abordează procesul de receptare a operelor poetice ale lui Grigore Vieru care se produce în arealul cultural-literar al Ucrainei. Se constată că, începând cu 1969, fenomenul se desfășoară, în linii mari, pe două căi. Prima ...