În ultimii ani, s-a răspândit mult, până la a deveni clișeu, o formulă ciudată: Astăzi este despre tine! (cu diverse variații: Viața este despre tine, Astăzi este despre iubire etc.). Construcția a fost semnalată de echipa Dexonline, în secțiunea site-ului cu recomandări de cultivare a limbii: „Astăzi este despre tine! Sportul este despre tine! Uneori ne entuziasmăm când vedem în alte limbi expresii concise care exprimă precis un sentiment. Dar dacă nu suntem în stare să găsim o formulare echivalentă în limba noastră, ce spune asta despre noi? Este despre tine nu e cool și nu arată că știm englezește. Arată doar că nu știm românește”.
Rodica Zafiu, în Dilema veche (17 – 23 iunie 2021), ia în discuție acest clișeu, explicând că este „un calc sintactic, o construcție care imită, cu elemente din română (este despre), structura din engleză is about, folosită cu anumite valori speciale, extinse”.
O construcție la fel de ciudată este foarte frecventă în limbajul colocvial basarabean actual: Ești bravo, la fel reprezentând un calc, însă, de data aceasta, după limba rusă: Ты молодец. Tiparul este prezent și în grădinițe, și în școli, în exprimarea cadrelor didactice. Sensul construcției poate fi redat în română în diverse moduri: ești admirabil(ă), grozav(ă), excepțional(ă), extraordinar(ă), minunat(ă), nemaipomenit(ă) etc., iar în limbajul tinerilor, prin formulele ești tare, ești cool. În alte contexte, se poate spune despre un om că este abil, isteț, descurcăreț, dezghețat, demn de admirație, demn de laudă, de ispravă, de treabă ș.a.
Cât privește lexemul bravo (din fr., it. bravo), acesta este o interjecție cu semnificația „exclamație de aprobare (totală), de laudă sau de apreciere (însoțită de aplauze)”, având anumite restricții de utilizare. Se folosește autonom, fără verbul a fi în față: „– Bravo, Olguţa! Nota zece la discurs!” (Ionel Teodoreanu) sau fiind urmat de pronume personal în dativ: „Bravo ţie! Ia stai jos”; „Ce împărat viteaz! Bravo lui!” (Ionel Teodoreanu). Dicționarele limbii române înregistrează pentru bravo și variantele brava (formă populară) și bravos (formă învechită). Dicționarul român-german al lui Tiktin (1895) atestă o expresie populară cu varianta brava: Brava ție, Nastasie!
Din familia lexicală a lui bravo face parte și adjectivul brav cu semnificația „viteaz, curajos, îndrăzneț”: „Din car, Dănuţ dădu un binemeritat concediu bravului împărat” (Ionel Teodoreanu); „Oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții” (Garabet Ibrăileanu). Astfel, se spune corect brav ostaș (= ostaș curajos), brav luptător (= luptător viteaz), brav salvator (= salvator îndrăzneț), bravi muschetari (= muschetari neînfricați). Amintim și titlul celebrei cărți Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek.
Prin urmare, este cel puțin bizară utilizarea adjectivului brav în titlul „Bravii păuni de la Brăviceni” (www.agromedia.md). Probabil, autorul a mizat pe un joc de cuvinte (brav – Brăviceni); or, păunii pot fi maiestuoși, mândri, minunați, splendizi… dar nu se știe dacă ar fi și curajoși…
Lexemul brav poate apărea și substantivizat: „Dar Ştefan cel Mare, rătăcit prin văi,/ Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi” (Dimitrie Bolintineanu).
Rezumat
Culorile, fiind omniprezente în viața noastră cotidiană, le întâlnim adesea și în onomastică: în denumirile de plante și animale, toponime și antroponime. Așadar, în nomenclatorul antroponimic oficial, atestăm astăzi numele de familie: ...
Rezumat
Limba română s-a îmbogăţit în permanenţă cu prefixoide de origine greacă şi latină, pătrunse odată cu diverşi formanţi internaţionali. Formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor şi al prefixoidelor este un fenomen ...
RezumatArticolul are ca obiect de cercetare două dintre jurnalele intime ale scriitorului basarabean Leo Butnaru – Student pe timpul rinocerilor, apărut în 2000, și Perimetrul cuștii, editat în 2005, ambele considerate jurnale ale formării de sine ...
Rezumat
Acest articol abordează expresiile autenticității în textele poetice ale lui Cristian Popescu (1959-1995). Identificăm două direcții de analiză a viziunii autorului asupra autenticității literare: cea etică, care constă în asumarea ...
Rezumat
În articolul de faţă ne-am propus să prezentăm rezultate ale cercetării stratului de cuvinte autohtone din limba română, şi anume litera C (căciulă – ciucă). Este vorba despre cercetarea din perspectiva geografiei lingvistice a ...
Rezumat
Costache Conachi este considerat un „spirit întemeietor” (Eugen Simion), care a marcat evoluția imaginarului erotic în poezia românească. Poetul a concentrat și a esențializat reperele discursive anacreontice ale secolului al ...
Rezumat
Articolul de față urmărește evoluția abordărilor problemei autenticității, concentrându-se pe diversele forme de autenticitate literară reflectate în textele teoretice și manifestele literare moderniste. Vom sublinia ...
Rezumat
Articolul de faţă tratează unele aspecte ce ţin de limbile relicte din spaţiul cultural şi lingvistic paleobalcanic, punându-se în evidenţă unele trăsături definitorii ale arealului studiat. Se relevă aspecte despre locul ocupat de ...