Rezumat Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe realitatea și de se raporta acesteia), cel al tiparului (psihologic/ spiritual/ moral al) personajelor, cel al construcției lumii fabuloase (la baza căreia stă alt principiu decât cel maniheist). În Povestea lui Stan Pățitul, Ion Creangă relativizează dualitatea bine-rău, subtextualizând o nouă filosofie existențială ce marchează viziunea asupra naturii umane și modul de reprezentare a lumii artistice. Prin paradox, ironie, aluzie, prin dialoguri și scene ilustrative, autorul probează validitatea percepțiilor comune a formelor, dimensiunilor, judecăților morale (bun-rău, corect-incorect etc.), a unor stereotipuri și convingeri colective. Diluând granița dintre bine și rău, autorul dezvăluie caracterul relativ al oricărui adevăr. Cuvinte-cheie: basm, relativizare, dualitate bine-rău, natură umană, lume artistică.

Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric Archival Material Preserved in Chișinau, Republic of Moldova (EAP1045). Transgresate de la formatul clasic de arhivare la cel digitalizat, manuscrisele și benzile de magnetofon, culese între anii 1956 şi 1992, ne oferă valoroase informații cu referire la folclorul sărbătorilor celebrate în perioada caldă a anului, de asemenea a obiceiurilor, practicilor ceremoniale și rituale, sociale, credințelor și reprezentărilor mitice asociate acestora. Evaluând consistența documentării acestor expresii folclorice și etnografice în materialele arhivistice, am observat inegalități și priorități în înregistrarea lor, atenția folcloriștilor fiind vizibil difuzată spre alte specii folclorice. Cuvinte-cheie: arhivă digitală, manuscrise, benzi de magnetofon, folclor, sărbători, obiceiuri.

The Bessarabian novel. Poetics of resentment (I)    Abstract: This text is excerpted from a study of unloved children from the literature written in Bessarabia.How do these children not loved by their parents grow up? What are the consequences in adulthood? How does their spiritual behaviour evolve when theu are adults? The first „case of study” is the novel „The summer when my mother’s eyes were green” by Tatiana Țîbuleac. The novel’s impact is due to the force with which the author artistically transfigured the great, almost improbable, human dramas, in which the clear distinctions between lucidity and madness, tenderness and hatred, vulnerability and strength disappear, in which the sublime is intertwined with the tragic, the suffering with the joy, the life with the death. This novel, through a polychrome amalgam of human feelings’ registers, skilfully orchestrated stylistically and with a well-structured narrative thread, releases through all pores the verisimilitude. Keywords: death, suffering, cancer, forgiveness, love, hate, mother, green eyes.

Rezumat Articolul abordează chestiunea conflictelor normative din perspectiva teoretică a filosofiei valorilor și antropologiei socioculturale și în contextul războaielor culturale actuale din societățile occidentale, instigate de ideologii radicale ce colonizează toate sferele vieții, inversează ierarhiile axiologice normative provocând bulversări antropologice, societale și epistemice. Sunt descrise cauze și manifestări ale acestora și analizate anumite efecte paradigmatice în planul cunoașterii umaniste, al limbii și literaturii. Cuvinte-cheie: războaie culturale, structură ierarhică, deconstrucție, capitalism woke, relativism cultural, limbaj incluziv, moartea romanului, Lebenswelt

Rezumat: Articolul este axat pe noțiunile de elemente structurale ale cronotopului preluat de la M. Bahtin și aplicat în poveștile scriitorului român Ion Creangă din perspectiva imaginarului, și anume: încercarea, întâmplarea, natura, peisajul, peregrinarea eroilor, drumul, pragul. Depășirea locurilor nefaste, precum pădurea, locurile bântuite de diavoli, iazul, cârciuma, devin indicii în definitivarea personajului. Ideea spațiilor faste și nefaste este puternic ancorată în inconștientul colectiv după principiul scindării și delimitării contrariilor. Spațiile malefice din poveștile lui Ion Creangă sunt locuri de încercare voluntară sau involuntară în care se produc inițierea și devenirea personajelor. Cuvinte-cheie: cronotop, inconștient colectiv, spațiu nefast, iniţiere, devenire.

Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au impus ca supranume, fiind, adesea, transmis urmașilor ca nume de familie neoficial. Aceste nume își au originea de la numele comune ale vocabularului românesc, utilizând anumite tipare derivative. Devenind nume de familie oficiale, aceste antroponime s-au transmis de la o generație la alta până în zilele noastre. Cuvinte-cheie: antroponim, nume de familie, ocupație, supranume, derivare, tip derivativ.

Rezumat De la Aristotel la Roman Jakobson, apoi la George Lakoff, Mark Johnson ș.a., conceptul metaforei a suferit modificări substanțiale. Lucrarea abordează metafora conceptuală în limbajul de marketing. La baza conceptualizărilor metaforice se află stabilirea unor corespondențe (mappings) între domenii conceptuale diferite, prin care se corelează un domeniu mai nou sau mai complex, mai abstract, cu unul mai familiar sau mai simplu, mai accesibil. În limbajul de marketing, pe lângă termenii denotativi, funcționează o vastă rețea de metafore conceptuale, care contribuie la conturarea și înțelegerea noțiunilor-cheie proprii acestuia. Cea mai numeroasă categorie de metafore conceptuale sunt create având ca repere variabilele esențiale de marketing produs, marcă, consumator, întreprindere și promovare. Cele mai frecvente metafore din limbajul de marketing sunt metafora organismului viu, metafora războiului (inclusiv metafora sportivă), metafora antropomorfică, metafora medicală. Metafora nu este un fenomen izolat, ci o resursă utilizată sistematic în limbajul de marketing, cu un rol substanțial în edificarea realității economice proprii domeniului, facilitând înțelegerea conceptelor abstracte și complexe ale marketingului prin analogie cu domenii de experiență familiare. Cuvinte-cheie: concept, metaforă conceptuală, marketing, creativitate, lexicalizare.

Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei pentru desăvârşirea unei opere de artă, balada reprezintă o capodoperă de inspiraţie universală, unde motivul sacrificiului uman, pus în slujba unui ideal social, estetic, spiritual, devine esenţa spiritualităţii noastre milenare, este sinteza artistică a unui spaţiu sacru de valori circumscrise în aspectele lor fundamentale. Una dintre trăsăturile distinctive ale baladei constă în deschiderea către noi zone de transcendenţă mitică, în orientarea către nişte imagini originare, cu un substrat mitologic străvechi, predispus modificărilor succesive, pentru a dezvălui noi dimensiuni în percepţia estetică a lumii, în contextul unor meditaţii grave despre viaţă şi moarte, împlinire şi sacrificiu, despre dăinuirea spiritului uman prin creaţie. Cuvinte-cheie: spaţiu sacru de valori, sincronizare istorică, acorduri elegiace, versiuni baladeşti, valori general-umane, mitul creatorului, iniţiere mitico-ritualică, istorie sacră, asociaţii metaforice, jertfa zidirii. Descarcă PDF