- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 120
Lexic și semantică
Orice împrumut, dacă „umple” un gol lexical și se constituie într-un element necesar, merită acceptat în limbă. Și dimpotrivă, dacă un cu¬vânt este, vorba lui Eminescu, „netrebuincios și netrebnic”, având cores¬pondente în limbă, dacă nu aduce nimic nou, nu nuanţează exprimarea, atunci nu ar trebui să-și găsească loc în vorbirea noastră și în inventarul lexical al unei limbi.
Un astfel de intrus „netrebuincios și netrebnic” în limba română este împrumutul de origine engleză image [pron. imiği], neatestat de dicționarele limbii române. Cuvintele de acest tip, care se pronunţă altfel decât se scriu, sunt numite de specialiști xenis¬me, străinisme sau barbarisme, adică termeni non-adaptaţi la structura limbii române, dintre care o mare parte nu se vor adapta niciodată.
Citește mai departe...
Există cuvinte pierdute. Există cuvinte uitate. Pentru că un cuvânt poate fi pierdut sau uitat, ca ca și un prieten. Există cuvin¬te-amici, dar și cuvinte falși prieteni ai vorbitorului. Deseori, ar tre¬bui să mergem în căutarea cuvintelor pierdute. Ca să găsim prietenii adevăraţi… și să-i abandonăm pe cei falși.
Să urmărim acum, din perspectiva schiţată, valenţele verbului a răz¬bate. Semnificaţia de bază a cuvântului în discuţie este „a-și face drum, a pătrunde, a străbate (cu greu), a răzbi”, completată de sensul figurat „a izbuti, a reuși”: Da’ce vânt te-a adus și cum ai putut răzbate prin aceste locuri, femeie hăi? Pasăre măiastră nu vine pe aici, necum om pă¬mântean… (Ion Creangă, Povestea porcului). Lexemul avea și alte sensuri, astăzi uitate și considerate învechite: „a învinge; a bate; a bate din nou; a cutreiera, a colinda; a copleși”.
Citește mai departe...
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 615
Se afirmă de multe ori – și pe bună dreptate – că principala sursă a greșelilor de limbă o constituie neologismul. Într-adevăr, întrebuinţarea cuvintelor noi generează multiple probleme de ordin fonetic, morfologic sau semantic. Uneori însă și unităţile lexicale vechi, din fondul principal al limbii, sunt utilizate neadecvat. Să urmărim un dialog.
Într-o dimineaţă, recepționera de la un hotel din Chișinău îi întrea¬bă pe niște musafiri din Iași:
Citește mai departe...
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 605
Recent, într-o emisiune TV, am auzit fraza Ceea ce se face acum în țara vecină e un idiotism sau Socialistul X a calificat situația actuală a Republicii Moldova drept un idiotism. Cuvântull idiotism, în contextul dat, este un rusism și înseamnă « глупость, бессмыслица » (С. И. Ожегов, Словарь русского языка). Limba română literară dispune pentru această situație de resurse firești, care nu trebuie neglijate - cuvântul idioțenie, care înseamnă atitudine, faptă sau vorbă de idiot; idioție; cretinism; tâmpenie; imbecilitate. Dar aceasta nu înseamnă că limba noastră nu are cuvântul idiotism. Idiotism, idiotisme, s.n. provne din limba franceză - idiotisme și înseamnă exact ca în franceză expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în altă limbă decât prin parafrază; expresie idiomatică; expresie frazeologică. Câteva exemple de idiotisme: a bate șaua, să priceapă iapa; a-și lua lumea în ca;, a da bir cu fugiți;, a o pune de mămăligă etc.
- Marți, 18 Octombrie 2022
- Scris de Maria ONOFRAȘ
- Accesări: 699
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la ...
Rezumat
Romanul Hipnotic de Val Butnaru prezintă faptele de conștiință ale unei familii
a cărei integritate și identitate au fost anulate de un reprezentant al „binelui” ideologic,
care a încercat să făurească, prin implicații indirecte, o viață ...
Rezumat
În articolul de faţă sunt luate în discuție șase antologii genuriale: trei de poezie și
tot atâtea de proză românească. Acestea au fost editate de ucraineni în anii 1970-1985 –
perioada cea mai activă de prezenţă în spațiul literar din ...
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...