Orice împrumut, dacă „umple” un gol lexical și se constituie într-un element necesar, merită acceptat în limbă. Și dimpotrivă, dacă un cu¬vânt este, vorba lui Eminescu, „netrebuincios și netrebnic”, având cores¬pondente în limbă, dacă nu aduce nimic nou, nu nuanţează exprimarea, atunci nu ar trebui să-și găsească loc în vorbirea noastră și în inventarul lexical al unei limbi.
Un astfel de intrus „netrebuincios și netrebnic” în limba română este împrumutul de origine engleză image [pron. imiği], neatestat de dicționarele limbii române. Cuvintele de acest tip, care se pronunţă altfel decât se scriu, sunt numite de specialiști xenis¬me, străinisme sau barbarisme, adică termeni non-adaptaţi la structura limbii române, dintre care o mare parte nu se vor adapta niciodată.
De ce considerăm termenul image inutil în limba română? Deoarece acest împrumut recent din engleză încearcă să substituie un alt împru¬mut, anterior lui image, de origine franceză, perfect asimilat și cunoscut de toată lumea: imagine. Un cuvânt frumos, fascinant și sugestiv. Com¬paraţi: image-ul Moldovei în lume și imaginea Moldovei în lume.
Cred că veţi fi de acord cu mine că imagine sună mai firesc și mai… românește decât image. Și apoi, imagine se asociază în mintea noastră cu imaginaţie, imaginar, imaginabil, inimaginabil etc., pe când image nu și-ar putea crea o familie lexicală în limba română.
Rezumat
În articolul de faţă sunt luate în discuție șase antologii genuriale: trei de poezie și
tot atâtea de proză românească. Acestea au fost editate de ucraineni în anii 1970-1985 –
perioada cea mai activă de prezenţă în spațiul literar din ...
Rezumat
Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al
semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare
lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva ...
Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la ...
Rezumat
Articolul aduce argumente pentru utilizarea metodelor vizuale în investigarea
sărbătorilor calendaristice din ciclul primăvară – vară – toamnă. Discuții și exemple sunt
operate în rezultatul interpretării fotografiilor de familie captate ...
Rezumat. În volumele sale de Fragmente, Eugen Simion reia și nuanțează reflecțiile sale asupra literaturii, culturii și civilizației românești. Fragmente VI dezbat probleme, precum autonomia esteticului, avantajele și pericolele revizuirilor, ...
Rezumat. Deși lingvistica, știință a limbii, a ajuns în prezent la un nivel înalt de dezvoltare, totuși în domeniul sintaxei mai rămân încă multe probleme nesoluționate îndeajuns. Una dintre ele, foarte importantă, este cea a criteriului de ...