Este cunoscut un adevăr indiscutabil: fiecare individ are un mod al său de a folosi limba, de a exprima gândurile şi sentimentele. Un ziarist nu beneficiază
de acest drept. El trebuie să aibă un vocabular literar, abordând în mod accesibil probleme actuale, de interes comun pentru public. Ziaristul este fața țării. De felul cu vorbește el, depind și impesiile pe care și le fac oaspeții despre țara noastră.
Utilizarea fără măsură a unor vulgarisme într-o emisiune TV sunt în dezacord cu fondul sobru al emisiunii şi nu este întotdeauna fericit în comunicarea cu ascultătorii. De exemplu, o prezentatoare TV foloseşte în comunicarea cu invitaţii săi cuvinte și expresii ca: apelsine, siliodcă, greu ne mai zavodim, șcatulcă etc. Dorind să explice cuvântul pâlnie teleprezentatoarea a găsit o modalitate ingenioasă de explicație : scurt, clar și cuprinzător - leica. Vocabularul și așa infect al prezentatoarei, presărat cu astfel de „perle”, devine batjicoritor, transformându-se în ofensă. Comparați: Pluralul corzi se utilizează când e vorba de cele trei frânghii întinse pe laturile ringului de box. De aici şi expresia din jargonul boxerilor a arunca în corzi. Chitara are coarde. Balonul cu aer cald se numește aerostat și însemnă ”balon umplut cu gaz mai ușor decât aerul, care permite ascensiunea în atmosferă”. Cuvintele, utilizate, evident, greșit, coboară stilul publicistic sub orice nivel, iar barierele dintre decent şi indecent dispar. Puteau fi iertate greșelile dacă le auziam din gura celor 100 de moldoveni, dar un ziarist?!!
Aceste mostre de vocabular jurnalistic ilustrează un pericol al zilelor noastre: cel al poluării limbii cu cuvinte şi expresii triviale, străine bunului simţ românesc.
Rezumat
Studiul de față reprezintă o analiză comparată a lumii imaginare pe care ni-o dezvăluie lectura romanului Luiza Textoris, scris de Corin Braga. Din punct de vedere metodologic, studiul urmărește atât elementele distincte care îi ...
Rezumat
Costache Conachi este considerat un „spirit întemeietor” (Eugen Simion), care a marcat evoluția imaginarului erotic în poezia românească. Poetul a concentrat și a esențializat reperele discursive anacreontice ale secolului al ...
Rezumat
Limba română s-a îmbogăţit în permanenţă cu prefixoide de origine greacă şi latină, pătrunse odată cu diverşi formanţi internaţionali. Formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor şi al prefixoidelor este un fenomen ...
Rezumat
Cercetarea de faţă se focalizează asupra celei de-a treia versiuni româneşti a textului biblic, editată la Sankt Petersburg, în 1819, cu sprijinul Societății Biblice Ruse. Obiectivul acestei cercetări îl reprezintă o abordare comparativă, ...
Rezumat
Criza autorității, survenită în modernism odată cu simbolica declarație a „morții” lui Dumnezeu, răstoarnă mecanismele teoretice și literare vechi. Autoritatea supremă este înlocuită de libertatea supremă, reprezentată de ...
Rezumat
Este bine cunoscut că substantivizarea reprezintă o parte componentă a unui fenomen lingvistic mai larg, numit conversiune, și constă în trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă de vorbire în cea a substantivului. În ultimul ...
Rezumat
Scopul articolului este să prezinte o analiză a părților de vorbire din punctul de vedere al interferenței dintre trăsăturile semantice și comportamentul lor morfosintactic. Elucidarea relațiilor stabilite între sensul lexical ...
Rezumat
Culorile, fiind omniprezente în viața noastră cotidiană, le întâlnim adesea și în onomastică: în denumirile de plante și animale, toponime și antroponime. Așadar, în nomenclatorul antroponimic oficial, atestăm astăzi numele de familie: ...