Este cunoscut un adevăr indiscutabil: fiecare individ are un mod al său de a folosi limba, de a exprima gândurile şi sentimentele. Un ziarist nu beneficiază
de acest drept. El trebuie să aibă un vocabular literar, abordând în mod accesibil probleme actuale, de interes comun pentru public. Ziaristul este fața țării. De felul cu vorbește el, depind și impesiile pe care și le fac oaspeții despre țara noastră.
Utilizarea fără măsură a unor vulgarisme într-o emisiune TV sunt în dezacord cu fondul sobru al emisiunii şi nu este întotdeauna fericit în comunicarea cu ascultătorii. De exemplu, o prezentatoare TV foloseşte în comunicarea cu invitaţii săi cuvinte și expresii ca: apelsine, siliodcă, greu ne mai zavodim, șcatulcă etc. Dorind să explice cuvântul pâlnie teleprezentatoarea a găsit o modalitate ingenioasă de explicație : scurt, clar și cuprinzător - leica. Vocabularul și așa infect al prezentatoarei, presărat cu astfel de „perle”, devine batjicoritor, transformându-se în ofensă. Comparați: Pluralul corzi se utilizează când e vorba de cele trei frânghii întinse pe laturile ringului de box. De aici şi expresia din jargonul boxerilor a arunca în corzi. Chitara are coarde. Balonul cu aer cald se numește aerostat și însemnă ”balon umplut cu gaz mai ușor decât aerul, care permite ascensiunea în atmosferă”. Cuvintele, utilizate, evident, greșit, coboară stilul publicistic sub orice nivel, iar barierele dintre decent şi indecent dispar. Puteau fi iertate greșelile dacă le auziam din gura celor 100 de moldoveni, dar un ziarist?!!
Aceste mostre de vocabular jurnalistic ilustrează un pericol al zilelor noastre: cel al poluării limbii cu cuvinte şi expresii triviale, străine bunului simţ românesc.
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...
Rezumat
Articolul conține o descriere a structurii informaționale a enunțului în calitatea
sa de strat de semnificație constituit ca efect al actualizării lui contextuale.
Fenomen complex de natură discursivă, structura informațională a enunțului ...
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și ...
Rezumat. În acest articol este examinată poezia lui Pan Halippa, care, ca și Alexei Mateevici sau Ion Buzdugan, a pornit de la o înțelegere aparte a canoanelor poeticității. Poeții basarabeni din generația Unirii, ca şi ardelenii de la cealaltă ...
Rezumat
În acest articol este examinată poezia lui Sergiu Matei Nica (1917-1973), unul dintre
cei mai importanți, dar și unul dintre cei mai puțin cunoscuți scriitori basarabeni din anii
᾽30-᾽40 ai secolului trecut. În timpul vieții a publicat un ...
Rezumat
Articolul de față studiază structura semantico-sintactică a verbelor polisemantice,
urmărind stratificarea sensurilor lor. Analizând vecinătăţile sintactice ale unui
anumit verb polisemantic, cu matricea de roluri tematice obligatorii, ...
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...