În ultimii ani, s-a răspândit mult, până la a deveni clișeu, o formulă ciudată: Astăzi este despre tine! (cu diverse variații: Viața este despre tine, Astăzi este despre iubire etc.). Construcția a fost semnalată de echipa Dexonline, în secțiunea site-ului cu recomandări de cultivare a limbii: „Astăzi este despre tine! Sportul este despre tine! Uneori ne entuziasmăm când vedem în alte limbi expresii concise care exprimă precis un sentiment. Dar dacă nu suntem în stare să găsim o formulare echivalentă în limba noastră, ce spune asta despre noi? Este despre tine nu e cool și nu arată că știm englezește. Arată doar că nu știm românește”.
Rodica Zafiu, în Dilema veche (17 – 23 iunie 2021), ia în discuție acest clișeu, explicând că este „un calc sintactic, o construcție care imită, cu elemente din română (este despre), structura din engleză is about, folosită cu anumite valori speciale, extinse”.
O construcție la fel de ciudată este foarte frecventă în limbajul colocvial basarabean actual: Ești bravo, la fel reprezentând un calc, însă, de data aceasta, după limba rusă: Ты молодец. Tiparul este prezent și în grădinițe, și în școli, în exprimarea cadrelor didactice. Sensul construcției poate fi redat în română în diverse moduri: ești admirabil(ă), grozav(ă), excepțional(ă), extraordinar(ă), minunat(ă), nemaipomenit(ă) etc., iar în limbajul tinerilor, prin formulele ești tare, ești cool. În alte contexte, se poate spune despre un om că este abil, isteț, descurcăreț, dezghețat, demn de admirație, demn de laudă, de ispravă, de treabă ș.a.
Cât privește lexemul bravo (din fr., it. bravo), acesta este o interjecție cu semnificația „exclamație de aprobare (totală), de laudă sau de apreciere (însoțită de aplauze)”, având anumite restricții de utilizare. Se folosește autonom, fără verbul a fi în față: „– Bravo, Olguţa! Nota zece la discurs!” (Ionel Teodoreanu) sau fiind urmat de pronume personal în dativ: „Bravo ţie! Ia stai jos”; „Ce împărat viteaz! Bravo lui!” (Ionel Teodoreanu). Dicționarele limbii române înregistrează pentru bravo și variantele brava (formă populară) și bravos (formă învechită). Dicționarul român-german al lui Tiktin (1895) atestă o expresie populară cu varianta brava: Brava ție, Nastasie!
Din familia lexicală a lui bravo face parte și adjectivul brav cu semnificația „viteaz, curajos, îndrăzneț”: „Din car, Dănuţ dădu un binemeritat concediu bravului împărat” (Ionel Teodoreanu); „Oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții” (Garabet Ibrăileanu). Astfel, se spune corect brav ostaș (= ostaș curajos), brav luptător (= luptător viteaz), brav salvator (= salvator îndrăzneț), bravi muschetari (= muschetari neînfricați). Amintim și titlul celebrei cărți Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek.
Prin urmare, este cel puțin bizară utilizarea adjectivului brav în titlul „Bravii păuni de la Brăviceni” (www.agromedia.md). Probabil, autorul a mizat pe un joc de cuvinte (brav – Brăviceni); or, păunii pot fi maiestuoși, mândri, minunați, splendizi… dar nu se știe dacă ar fi și curajoși…
Lexemul brav poate apărea și substantivizat: „Dar Ştefan cel Mare, rătăcit prin văi,/ Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi” (Dimitrie Bolintineanu).
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca ...
Rezumat
Poezia viereană pentru copii a contribuit semnificativ la reeducarea unei națiuni
mutilate psihologic de propaganda proletcultistă. Cântecul soarelui și dialogul
impresionant al necuvântătoarelor a substituit cântecul pioneresc și ...
Rezumat
Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al
semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare
lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva ...
Rezumat
Articolul tratează problema dificultății delimitării distincției dintre semnificația
tranzitiv vs intranzitiv la verbele monosemantice. Aceasta pentru că, de regulă, la un
verb monosemantic, mențiunea tr./ intr. este pusă în fața ...
Rezumat
Articolul abordează chestiunea conflictelor normative din perspectiva teoretică
a filosofiei valorilor și antropologiei socioculturale și în contextul războaielor culturale
actuale din societățile occidentale, instigate de ideologii ...
Rezumat. În acest articol este examinată poezia lui Pan Halippa, care, ca și Alexei Mateevici sau Ion Buzdugan, a pornit de la o înțelegere aparte a canoanelor poeticității. Poeții basarabeni din generația Unirii, ca şi ardelenii de la cealaltă ...
Rezumat: Creșterea vitelor și, mai ales, a oilor a fost una dintre principalele ocupații tradiționale românești. Unii dintre termenii utilizați în acest domeniu au devenit ulterior porecle și nume de familie. Baza românească de date antroponimice ...
Rezumat
Numele proprii sunt cuvinte cu dublu caracter: național și internațional. Acesta este
motivul pentru care traducerea necesită o cunoaștere aprofundată a culturii și a civilizației poporului vorbitor al limbii-sursă. Dacă un nume este ...