Avatarele cenzurii și condiția umană într-o societate post-utopică
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am putut observa că cea mai gravă problemă pentru un popor este ștergerea trecutului din memoria colectivității prin
schimbarea percepției asupra adevărului istoric sau relativizarea lui. În acest sens, făcând
uz de instrumentele specifice demersului comparatist, am analizat universul imaginar al
romanului Amintiri din epoca lui Bibi: o post-utopie, de Andrei Cornea, în care se face
un amplu recurs la memorie, developând în același timp dilemele sociale și paradigmele
comportamentale. De asemenea, am constatat că, din punct de vedere compozițional,
romanul este o proiecție alegorică a unei societăți marcate de problema lipsei de memorie,
dar și a condiției individului într-o societate post-utopică ce nu a renunțat definitiv la
mijloacele represive.
Cuvinte-cheie: identitate, memorie, adevăr istoric, conștiință, cenzură, post-utopie,
libertate, reprezentare.
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Variantele discursive ale enunţului constituite ca efect al actualizării lui ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele discursive presupun, în plan lingvistic,
varierea structurii informaţionale a enunţului în raport cu structura lui semantico-sintactică.
Descrise în termeni de informație veche/nouă, variantele discursive se datorează operațiilor
enunţiative implicate de actualizarea discursivă a structurilor fundamentale ale enunţurilor, care sunt tematizarea și rematizarea anumitor elemente componente ale enunțului. Modelul care prezintă enunțul ca ansamblu de variante discursive combină criterii semantice, sintactice și pragmatice sau discursive. Astfel, în procesul analizei acestor variante a fost luat în considerare rolul factorilor determinanți în organizarea informațională a enunțului, aceste aspecte fiind corelate cu mărcile structurii informaționale a enunţului.
Cuvinte-cheie: structură informațională a enunțului, structură referențial-semantică
a enunțului, actualizare informaţională a enunțului, variantă discursivă a enunțului,
paradigmă comunicativă a enunțului.
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...
Reprezentări și consecințe ale răului moral în romanul Cenușă rece, de Mihaela ...
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care au marcat destinele personajelor din
perspectiva răului moral. Am demonstrat că abaterile morale și constrângerea libertății de
conștiință sunt cele ce pot crea, în timp, atât disensiuni sociale, cât și fracturi identitare. Cu un umor negru, autoarea ilustrează o lume răsturnată, înrăită și cu valori pe care le respectă doar la nivel declarativ, reușind, în felul acesta, să realizeze o radiografie a societății. De asemenea, este analizată drama celor trei generații de femei și modul în care personajul masculin, Tudor Cocargea, le-a marcat existența prin derapajul moral comis. Astfel, am constatat că personajele, deși sunt rude de sânge, sunt lipsite de afecțiune și total străine unele față de altele.
Cuvinte-cheie: identitate, rău moral, datini, destin, reprezentare, derapaj moral.
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care ...
Achiziții lexicale „ultrarecente” pentru vocabularul limbii române
Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a constituit pentru noi un pretext în plus de a ne ocupa insistent anume de acest segment al limbii. Astfel, în studiul de față am încercat, în urma unei analize atente a limbajului mass-mediei (inclusiv online), o aducere la zi a dinamicii sistemului lexical, inventariind și definind sintagme, cuvinte și sensuri intrate de curând în uzul vorbitorilor de limbă română (așa-numitele achiziții lexicale ultrarecente), neînregistrate în dicționare. E vorba, deocamdată, de o fixare primară a acestora, de o semantizare și definire care, posibil, lasă loc de interpretări din partea specialiștilor în domeniu, într-un cuvânt, fără a avea pretenția că materialul lexicografic prezentat comportă deja un caracter absolut normativ.
Cuvinte-cheie: vocabular, dinamica sistemului lexical, achiziții lexicale ultrarecente, context, definiție lexicografică
Descarcă PDF
Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a ...
Destinul frânt al migrantului basarabean în proza actuală
Rezumat: În studiul de față ne vom referi la tema emigrației ilegale, în deosebi la problema traficului de ființe umane, reflectată în romanele scriitorilor originari din Republica Moldova, Liliana Corobca și Stela Brînzeanu, dar și la transpunerea aceluiași fenomen în romanele altor scriitori ai căror protagoniști reflectă situația actuală din Basarabia. Romanele nu vin să ne aducă soluții la situația în care se află personajele, ci vor să sensibilizeze publicul cititor asupra migrației ilegale și a traficului de persoane, să atragă atenția la problemele identitare din Republica Moldova. Autorii pun accent mai mult pe tematică și mai puțin pe finalitatea estetică sau pe arhitectonica scrierilor, preponderente fiind dialogurile, discursul direct, mai mult publicistic, simplificarea recuzitei lexicale, urmând dezideratul accesibilității și sensibilizării cititorului.
Cuvinte-cheie: migraţie, roman, perioada post-comunistă, identitate, tradiţie.
Rezumat: În studiul de față ne vom referi la tema emigrației ilegale, în deosebi la problema traficului de ființe umane, reflectată în romanele scriitorilor originari din Republica Moldova, Liliana Corobca și Stela Brînzeanu, dar și la transpunerea ...
Amintirile ca rostirea ființei în romanele lui Vladimir Beșleagă
Rezumat: În articolul de față se analizează problema recuperării identității personale și culturale a personajelor din romanele lui Vladimir Beșleagă Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon. Rolul principal, în periplul căutării de sine, îi revine memoriei involuntare și intuiției, care trec protagoniștii printr-o suită de evenimente, întâmplări din trecutul acerb, tulburător, pentru a descoperi, în cele din urmă, dimensiunea magică a copilăriei, revelatoare de mistere și taine despre propriul destin scindat. Amintirile și procesul anamnezic reprezintă, prin urmare, actul divin al refacerii lumii primordiale, al rostirii ființei și resuscitarea mancurtului la viața conștientă, liberă și deplină. Dincolo de realitatea ostilă a regimului, atât lui Isai, cât și lui Filimon li se dezvăluie experiențe și sentimente inedite din labirintul propriei conștiințe, ce-i aduc mai aproape de esența existenței.
Cuvinte-cheie: memorie involuntară, amintiri, fiinţa, personaje, labirintul conștiinței.
Rezumat: În articolul de față se analizează problema recuperării identității personale și culturale a personajelor din romanele lui Vladimir Beșleagă Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon. Rolul principal, în periplul căutării de ...
Relativizarea viziunii asupra dualității bine-rău în „Povestea lui Stan ...
Rezumat
Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe realitatea și de se raporta acesteia), cel al tiparului (psihologic/ spiritual/ moral al) personajelor, cel al construcției lumii fabuloase (la baza căreia stă alt principiu decât cel maniheist). În Povestea lui Stan Pățitul, Ion Creangă relativizează dualitatea bine-rău, subtextualizând o nouă filosofie existențială ce marchează viziunea asupra naturii umane și modul de reprezentare a lumii artistice. Prin paradox, ironie, aluzie, prin dialoguri și scene ilustrative, autorul probează validitatea percepțiilor comune a formelor, dimensiunilor, judecăților morale (bun-rău, corect-incorect etc.), a unor stereotipuri și convingeri colective. Diluând granița dintre bine și rău, autorul dezvăluie caracterul relativ al oricărui adevăr.
Cuvinte-cheie:
basm, relativizare, dualitate bine-rău, natură umană, lume artistică.
Rezumat
Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe ...
Intermezzo. „Alarma metafizică” a corpului
Rezumat: Jurnal-roman, Intermezzo este, pentru Marin Mincu, pariul corporalizării scriiturii. Metoda diaristică, cu prerogativa egotismului narativ, e un recurs la autenticitatea discursului. Discursul nemediat, direct de la sursă, este prima opțiune a autorului, considerând că nu e autentic decât ceea ce trece prin tine, simțit cu toți porii, trăit nemijlocit. A doua opțiune narativă este actul de a lua în posesie lumea la modul somatic, visceralizant și de-a o telescopa cerebral, trecând-o în Text. Scriitura devine autentică, la modul radical, necruţător, în sensul că-l vizează în mod total şi integrator pe eul narant, ca subiect autoreflexiv.
Rezumat: Jurnal-roman, Intermezzo este, pentru Marin Mincu, pariul corporalizării scriiturii. Metoda diaristică, cu prerogativa egotismului narativ, e un recurs la autenticitatea discursului. Discursul nemediat, direct de la sursă, este ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'