Competenţele de comunicare (vocabularul individual, capacitatea de elaborare a unor discursuri clare etc.) se dezvoltă pe două căi: imitaţia şi creaţia. Imitaţia constă în preluarea unor modele de exprimare; creaţia presupune formarea de cuvinte noi, deconstruirea stereotipurilor de comunicare verbală, inovarea sub aspect morfosintactic ş.a.
Unii vorbitori, pe lângă modelele corecte de exprimare, preiau şi modele nerecomandabile. Construcţia a demonstra un film a fost combătută, în ultimii ani, de mai mulţi specialişti. Totuşi ea persistă în uz, ceea ce ne-a determinat să o reluăm în discuţie.
Modelul imitat de vorbitorii noştri este unul străin. Or, pentru acţiunea denumită de construcţia a demonstra un film avem suficiente formule în limba română: a proiecta un film, a (de)rula un film, a prezenta un film. Din familia lexicală a termenului a proiecta fac parte şi proiecţie „reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui fascicul luminos a imaginilor înregistrate pe un film”; aparat de proiecţie „aparat care serveşte la proiectarea pe un ecran a imaginilor”; proiecţionist „operator al aparatului de proiecţie”.
Aşadar, într-un cinematograf filmele pot fi derulate, proiectate sau prezentate, nu „demonstrate”. Exemplificăm prin două enunţuri extrase din Dicţionarul cinematografic (Bucureşti, 1974): „Constituirea Mişcării cinematografului liber a fost marcată de proiecţia la Londra a şase programe alcătuite din documentare de actualitate”; „Festival cinematografic: manifestare cu caracter periodic, destinată prezentării publice a celor mai bune filme produse într-o ţară sau în mai multe ţări”.
Astfel, nu mai este necesar să atribuim acest sens verbului a demonstra, care înseamnă, în primul rând, „a arăta în mod convingător adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt” (a demonstra o teoremă) şi, în rândul al doilea, „a manifesta (despre mulţimi de oameni)”, de exemplu: Protestatarii au demonstrat în faţa sediului Parlamentului.
Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a ...
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Rezumat: În articolul de față se analizează problema recuperării identității personale și culturale a personajelor din romanele lui Vladimir Beșleagă Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon. Rolul principal, în periplul căutării de ...
Rezumat: Cum ar trebui să fie o carte despre teatru? Dar cea despre o categorie de reprezentații teatrale în dimensiunea etnologică? Proiectul de cercetare al Institutului de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al MEC stimulează cercetarea contextelor ...
Rezumat
Articolul tratează problema dificultății delimitării distincției dintre semnificația
tranzitiv vs intranzitiv la verbele monosemantice. Aceasta pentru că, de regulă, la un
verb monosemantic, mențiunea tr./ intr. este pusă în fața ...
The Bessarabian novel. Poetics of resentment (I)
Abstract: This text is excerpted from a study of unloved children from the literature written in Bessarabia.How do these children not loved by their parents grow up? What are the consequences in ...
Rezumat
În acest articol este examinată poezia lui Sergiu Matei Nica (1917-1973), unul dintre
cei mai importanți, dar și unul dintre cei mai puțin cunoscuți scriitori basarabeni din anii
᾽30-᾽40 ai secolului trecut. În timpul vieții a publicat un ...
Rezumat: Creșterea vitelor și, mai ales, a oilor a fost una dintre principalele ocupații tradiționale românești. Unii dintre termenii utilizați în acest domeniu au devenit ulterior porecle și nume de familie. Baza românească de date antroponimice ...