Competenţele de comunicare (vocabularul individual, capacitatea de elaborare a unor discursuri clare etc.) se dezvoltă pe două căi: imitaţia şi creaţia. Imitaţia constă în preluarea unor modele de exprimare; creaţia presupune formarea de cuvinte noi, deconstruirea stereotipurilor de comunicare verbală, inovarea sub aspect morfosintactic ş.a.
Unii vorbitori, pe lângă modelele corecte de exprimare, preiau şi modele nerecomandabile. Construcţia a demonstra un film a fost combătută, în ultimii ani, de mai mulţi specialişti. Totuşi ea persistă în uz, ceea ce ne-a determinat să o reluăm în discuţie.
Modelul imitat de vorbitorii noştri este unul străin. Or, pentru acţiunea denumită de construcţia a demonstra un film avem suficiente formule în limba română: a proiecta un film, a (de)rula un film, a prezenta un film. Din familia lexicală a termenului a proiecta fac parte şi proiecţie „reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui fascicul luminos a imaginilor înregistrate pe un film”; aparat de proiecţie „aparat care serveşte la proiectarea pe un ecran a imaginilor”; proiecţionist „operator al aparatului de proiecţie”.
Aşadar, într-un cinematograf filmele pot fi derulate, proiectate sau prezentate, nu „demonstrate”. Exemplificăm prin două enunţuri extrase din Dicţionarul cinematografic (Bucureşti, 1974): „Constituirea Mişcării cinematografului liber a fost marcată de proiecţia la Londra a şase programe alcătuite din documentare de actualitate”; „Festival cinematografic: manifestare cu caracter periodic, destinată prezentării publice a celor mai bune filme produse într-o ţară sau în mai multe ţări”.
Astfel, nu mai este necesar să atribuim acest sens verbului a demonstra, care înseamnă, în primul rând, „a arăta în mod convingător adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt” (a demonstra o teoremă) şi, în rândul al doilea, „a manifesta (despre mulţimi de oameni)”, de exemplu: Protestatarii au demonstrat în faţa sediului Parlamentului.
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care ...
Rezumat: În studiul de față ne vom referi la tema emigrației ilegale, în deosebi la problema traficului de ființe umane, reflectată în romanele scriitorilor originari din Republica Moldova, Liliana Corobca și Stela Brînzeanu, dar și la transpunerea ...
Rezumat
Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe ...
Rezumat. În anumite perioade, înnoirile în limbă se produc inimaginabil de rapid. Avalanșa de cuvinte și sensuri noi, atestată în presa ultimilor ani (și mai ales în anul precedent, an marcat la nivel global negativ de pandemia COVID-19), a ...
Rezumat. În etapa contemporană, limba engleză își îndeplinește cu succes rolul de mediator în comunicarea internațională, influențând profund celelalte limbi, printre care și româna. Prin intermediul realităților marca made in spațiul ...
Rezumat. Investigarea procesului de stabilire a dubletelor greco-latine presupune prezența surselor mitologice, care oferă elucidări ab origine și sunt puncte de reper în proiectarea semantico-funcțională a acestora. În prezentul articol propunem ...