Rezumat Costache Conachi este considerat un „spirit întemeietor” (Eugen Simion), care a marcat evoluția imaginarului erotic în poezia românească. Poetul a concentrat și a esențializat reperele discursive anacreontice ale secolului al XVIII-lea și a prefigurat liniile de forță ale viziunii romantismului românesc. A instaurat în poezie eroticonul privirii, erotologia seducției și a trasat primul contur metafizic al absolutului iubirii. Teoretizată dintr-o postură hedonistă și trăită cu dramatism intens, iubirea, în poezia lui Conachi, își dezvăluie toate fețele – de la cele grotești, caricaturale, la cele tragice. Ceea ce ne rămâne de la Conachi astăzi e o erotologie poetică fondatoare, care a repus formele discursului amoros al epocii pe noi coordonate ale sensibilității și viziunii artistice.

RezumatArticolul are ca obiect de cercetare două dintre jurnalele intime ale scriitorului basarabean Leo Butnaru – Student pe timpul rinocerilor, apărut în 2000, și Perimetrul cuștii, editat în 2005, ambele considerate jurnale ale formării de sine și jurnale de lectură. Pornind de la premisa că lectura de plăcere este o experiență edificatoare de sine, dar și de autocunoaștere, am insistat asupra unor momente-cheie prin care diaristul reușește să asigure dimensiunea livrescă a jurnalelor, convertind faptele zilnice într-o aventură a formării intelectuale. Atenția noastră s-a centrat asupra personajului diaristic, tânărul student la ziaristică Leo Butnaru, acest homo legens pentru care cititul devine un modus vivendi, un act esențial pentru modelarea sinelui, facilitând inițierea eului în literatura lumii și conectarea la spațiul estetic european. Cuvinte-cheie:jurnal intim, lectură, aventură, formare intelectuală, livresc, modelare de sine, homo legens.

Rezumat Articolul de față abordează procesul de receptare a operelor poetice ale lui Grigore Vieru care se produce în arealul cultural-literar al Ucrainei. Se constată că, începând cu 1969, fenomenul se desfășoară, în linii mari, pe două căi. Prima cale – editarea unui anumit număr de creații în formă de plachete pentru preșcolari și școlari și de volume pentru adulți; a doua – includerea unor opere vierene, de regulă, în formă de cicluri, în culegeri care conțin scrieri selectate din literatura română, uneori și din alte literaturi.Luând în discuție conținutul plachetelor și al volumelor, autorul conchide că editurile ucrainene au efectuat o selecție reușită a operelor de tradus și că personalitatea poetului este prezentată după merit, adică, în tonalități înalte, fie în adnotări, prefețe, postfețe sau schițe de portret. O contribuție considerabilă în promovarea tezaurului poetic vierean au adus și culegerile colective, care au inserat în paginile lor unele opere, conferindu-le astfel priză la diverse categorii de cititori. Cuvinte-cheie: opere poetice, traducere, receptare, interpretare critică, circuit valoric.

Rezumat Articolul de faţă tratează unele aspecte ce ţin de limbile relicte din spaţiul cultural şi lingvistic paleobalcanic, punându-se în evidenţă unele trăsături definitorii ale arealului studiat. Se relevă aspecte despre locul ocupat de tracă şi limbile paleobalcanice în urma dezmembrării domeniului lingvistic indo-european. O atenţie aparte se acordă idiomului trac şi locului pe care îl ocupă acesta printre limbile relicte din arealul paleobalcanic. În articol se subliniază caracterul indo-european şi paleobalcanic al idiomului trac, al ramurii sale nordice, traco-daca, şi participarea acesteia, alături de latină, la formarea românei comune/a limbii române. În bună parte, articolul prezintă o sinteză realizată pe baza unor lucrări importante în domeniul vizat. Cuvinte-cheie: limbi relicte, limba tracă, spaţiu cultural, areal lingvistic paleobalcanic, substrat prelatin.

Rezumat În articolul de față se analizează itinerarul (re)cunoașterii identității personale în contextul unui colaps existențial, ontologic al protagonistului Woldemar. Amintirile lui și scrisorile bunicii Marta, puse față în față ca niște oglinzi, narează și constelează evenimentele din viața acestuia, elucidând cauza crizei și incertitudinii identitare ale adultului Woldemar. Deslușind adâncurile diriguitoare ale conștiinței, se deschid mai multe uși ale trecutului întunecat și mai multe straturi ale traumei: ale părinților, ale buneilor și ale Bucovinei anexate la URSS. În acest fel, investigația hermeneutică psihanalitică surprinde cauza fracturilor identitare ale protagonistului, contradicțiile între imago-urile materne și figura tatălui (bunelului), modalitățile artistice de recuperare a valorilor și a esenței umane, conjunctura ideologică de estompare a personalității, condiția individului într-o societate totalitară. În același timp, se investighează importanța rostirii amintirilor și a rememorărilor prin scris ca modalitate de rezistență a individului în fața sistemului totalitar. Prin logos are loc reîntemeierea ontologică a protagonistului, recuperarea conștiinței de sine, individualitatea și valoarea sa ființială.

Rezumat În acest articol se analizează opozițiile expresive din culegerea de povestiri Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot de Doina Ruști. Fenomenele expresive din vorbire sau dintr-o operă literară se caracterizează prin diversitate. În exprimarea uzuală și în beletristică se constată un nucleu al comunicării (ce se comunică) și o zonă expresivă (cum se comunică). Frecvent, faptele de stil sunt generate de contrastul dintre elementele nucleului și cele ale zonei expresive Evidențierea stilistică a unor secvențe de text are loc prin diverse opoziții expresive, în cadrul unui context. În analiza unui text sub acest aspect, se vor lua în considerare procedeele stilistice ca structuri bipolare formate din context (element previzibil) și contrast (element imprevizibil), precum și mărcile stilistice (implicite și explicite). Modalitatea cea mai răspândită este introducerea în text a unui cuvânt diferit de codul întrebuințat de scriitor (împrumut, arhaism, neologism, regionalism). Cuvinte-cheie: stilistică, contraststilistic, contextstilistic, marcă stilistică, expresivitate, opoziții expresive, registru.

Rezumat Articolul investighează reprezentările artistice ale omului creator, raportat la divinitate ca creator absolut, în textele poetice ale unor autori basarabeni contemporani, exponenți ai diverselor generații de creație (Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Vasile Romanciuc, Silvia Goteanschii, Ana Donțu). Este urmărit felul în care, de la o generație la alta, ideea creației și viziunile asupra omului ca individualitate creatoare se schimbă odată cu transformările care au loc în societate, marcând relația umană cu Marele Creator. Textele din categoria ars poetica remitizează procesul individuației, al devenirii artistice, rostul artistului (poetului) în lume și cel al poeziei, diversitatea relațiilor creatorului cu receptorul, iar poezia de după 2000 ilustrează creația umană interpusă între eu și tu, între om și Dumnezeu.

Rezumat Pregătirea unei noi ediții a lucrării Texte dialectale. Supliment la Atlasul lingvistic moldovenesc (ALM) a necesitat soluționarea unui șir de probleme, ținându-se cont atât de noile realităţi datorate schimbărilor survenite în ultimele decenii în Republica Moldova pe plan social-politic și cultural, revenirii la grafia latină şi recunoaşterii unităţii limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului, cât și de principiile de editare a textelor dialectale româneşti, astfel încât volumele de texte dialectale publicate la Chișinău să se integreze în seria de lucrări similare publicate în România, făcând corp comun cu acestea. În articol sunt evidențiate soluțiile identificate pentru a diminua diferențele în raport cu volumele îngrijite de dialectologii români în ceea ce privește modul de prezentare a textelor și pentru a transpune cât mai exact textele din sistemul de transcriere fonetică al Atlasului lingvistic moldovenesc, bazat pe grafia chirilică,în cel al Atlasului lingvistic român, ce reprezintă sistemul optim de transcriere a limbii române vorbite. Cuvinte-cheie: texte dialectale, reeditare, probleme, prezentare, principii, arhivă fonogramică, structură, reorganizare, transcriere fonetică, grafie chirilică, grafie latină, transpunere.