Povestea „Ivan Turbincă” de Ion Creangă și noul experiment hipertextual
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de hipertext, varianta din 2019 a poveștii este creată prin procedeul transpoziției lumii fabuloase într-un alt cadru spațio-temporal, într-o virtualitate transculturală. Mecanismul care generează imaginea noii lumi artistice are la bază procesul de transfigurare simbolică a esenței destinului etnic. Autoarea studiază procesul de codificare a istoriei naționale în sistemul de simboluri al poveștii, dar și raporturile dialogale dintre vocile hipoși hipertextului.
Cuvinte-cheie: hipertextualitate, dialog, lume artistică, fabulos, sociopolitic, identitate.
Descarcă PDF
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Studiu lingvistic asupra manuscrisului Sandipa. Sintaxa (4.). Sintaxa ...
Rezumat
Articolul se centrează pe descrierea proceselor sintactice care se produc la nivelul
părților de propoziție. Sunt examinate trăsăturile caracteristice ale subiectului, predicatului și atributului din textul romanului popular Sandipa, copie manuscrisă datată la sfârșitul secolului al XVIII-lea în partea de nord a Moldovei istorice și păstrată la Biblioteca de Stat Rusă, Moscova (ms. rom. 824). Fenomenele sintactice sunt cercetate din punctul de vedere al prezenței acestora în cele mai vechi scrieri de limba română și în cele contemporane cu manuscrisul de care ne ocupăm, făcându-se referire, după caz, și la situația din limba literară actuală.
Cuvinte-cheie: atribut, elemente de relație, mijloace de exprimare, predicat, sintaxa
propoziției, subiect.
Rezumat
Articolul se centrează pe descrierea proceselor sintactice care se produc la nivelul
părților de propoziție. Sunt examinate trăsăturile caracteristice ale subiectului, predicatului și atributului din textul romanului popular Sandipa, copie ...
Folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă) documentat în ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric Archival Material Preserved in Chișinau, Republic of Moldova (EAP1045). Transgresate de la formatul clasic de arhivare la cel digitalizat, manuscrisele și benzile de magnetofon, culese între anii 1956 şi 1992, ne oferă valoroase informații cu referire la folclorul sărbătorilor celebrate în perioada caldă a anului, de asemenea a obiceiurilor, practicilor ceremoniale și rituale, sociale, credințelor și reprezentărilor mitice asociate acestora. Evaluând consistența documentării acestor expresii folclorice și etnografice în materialele arhivistice, am observat inegalități și priorități în înregistrarea lor, atenția folcloriștilor fiind vizibil difuzată spre alte specii folclorice.
Cuvinte-cheie: arhivă digitală, manuscrise, benzi de magnetofon, folclor, sărbători, obiceiuri.
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Relativizarea viziunii asupra dualității bine-rău în „Povestea lui Stan ...
Rezumat
Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe realitatea și de se raporta acesteia), cel al tiparului (psihologic/ spiritual/ moral al) personajelor, cel al construcției lumii fabuloase (la baza căreia stă alt principiu decât cel maniheist). În Povestea lui Stan Pățitul, Ion Creangă relativizează dualitatea bine-rău, subtextualizând o nouă filosofie existențială ce marchează viziunea asupra naturii umane și modul de reprezentare a lumii artistice. Prin paradox, ironie, aluzie, prin dialoguri și scene ilustrative, autorul probează validitatea percepțiilor comune a formelor, dimensiunilor, judecăților morale (bun-rău, corect-incorect etc.), a unor stereotipuri și convingeri colective. Diluând granița dintre bine și rău, autorul dezvăluie caracterul relativ al oricărui adevăr.
Cuvinte-cheie:
basm, relativizare, dualitate bine-rău, natură umană, lume artistică.
Rezumat
Există câteva aspecte care disting Povestea lui Stan Pățitul de alte basme crengiene: cel structural/ morfologic (evoluția subiectului nu e determinată de lupta dintre forțele binelui și ale răului, ci de modul protagonistului de a percepe ...
Productivitatea lexemelor de origine engleză
Rezumat
Dinamismul unei limbi este susținut de caracterul flexibil și receptiv la nivel lexicosemantic. O contribuție importantă la dezvoltarea și nuanțarea vocabularului actual
o au lexemele de origine engleză (englezismele), dar și derivatele formate de la acestea.
Încadrate în sistemul lingvistic românesc, elementele nou create devin veritabile unități
structurale și funcționale.
În studiul de față am selectat și analizat o serie de englezisme cu circulație extinsă în
limbajele de specialitate și familia lexicală pe care și-o constituie/ completează pe parcurs cu unități formate pe teren românesc. Majoritatea termenilor examinați sunt înregistrați în lucrările lexicografice recente, dar sunt și cuvinte care circulă doar în mass-media, în diferite domenii de activitate publică și în stilul colocvial, demonstrând creativitatea lingvistică și inventivitatea utilizatorilor.
Cuvinte-cheie: englezisme, dezvoltarea vocabularului, derivare, familie lexicală,
lexem, „formații românești”, afixe, adaptare, circulație.
Rezumat
Dinamismul unei limbi este susținut de caracterul flexibil și receptiv la nivel lexicosemantic. O contribuție importantă la dezvoltarea și nuanțarea vocabularului actual
o au lexemele de origine engleză (englezismele), dar și derivatele ...
Conceptele de bază ale motivologiei (Fascicula I)
Rezumat
În studiul de față ne-am propus să aducem în circuitul lingvistic românesc o serie de
termeni ai motivologiei, o nouă disciplină lingvistică, ce include noțiunile de bază ale
motivologiei, dar nu doar: în dicționar sunt incluși, de asemenea, termeni din lingvistica
generală și din alte domenii ale lingvisticii – semasiologie, onomasiologie, derivatologie,
lingvopoetică, lexicografie etc., care sunt în relații strânse cu teoria motivației cuvintelor și a unităților polilexicale stabile (UPS). Exemplele sunt aduse, în special, din materialul glotic românesc, pentru a demonstra și pe această cale necesitatea cercetării faptelor de limbă și sub aspectul lor motivațional. Concomitent, termenii propuși spre familiarizare tuturor celor interesați de problema dată vin să elucideze aspectele cercetării motivologiei care își propune studierea fenomenelor de limbă sub un alt unghi de vedere decât cel efectuat de până acum.
Cuvinte-cheie: motivologie, termen, relații motivaționale, context motivațional, forma
internă a cuvântului, sensul motivațional, forma motivațională, partea motivațională,
funcțiile formei interne a cuvântului.
Rezumat
În studiul de față ne-am propus să aducem în circuitul lingvistic românesc o serie de
termeni ai motivologiei, o nouă disciplină lingvistică, ce include noțiunile de bază ale
motivologiei, dar nu doar: în dicționar sunt incluși, de ...
Funcționalitatea verbelor de origine engleză relativ recente în limba română
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, inovațiile lexicale se supun unor
modificări, ajustări sub aspect fonetic, ortografic, morfologic, semantic.
În lucrarea de față, ne propunem să urmărim unele aspecte de integrare a verbelor cu
origine engleză în sistemul morfologic românesc. Am utilizat pentru analiză formații verbale
preluate din limba engleză, a căror pătrundere, folosire și frecvență au fost favorizate de existența substantivelor corespunzătoare în limba română, acestea fiind asimilate anterior
verbelor respective.
Alcătuite din rădăcini neologice engleze pe cale derivativă, cu mijloace românești de
sufixare (-a, -iza, -i, -ui), calchiate, traduse, dezvoltând noi sensuri în diferite domenii, verbele-englezisme se încadrează, fără mari dificultăți, în conjugările specifice limbii române: I-a și a IV-a.
Cuvinte-cheie: funcționalitate, productivitate, adaptare, sistem morfologic, englezisme,
verbe, conjugare, sufixe.
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Personajul literar Filimon între reconstituirea sinelui și chemarea ...
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și moartea nefericitului Filimon...”. În timpul rătăcirii oarbe prin catacombele carierei de piatră de sub sat, simbol al labirintului inconștientului, feminitatea reprimată de-a lungul vieții, este resuscitată, recunoscută și reintegrată în identitatea lui Filimon, potrivit modelelor arhetipale de redobândirea unității și plenitudinii ființei. Discontinuitățile și fluiditatea memoriei involuntare îi ordonează și revelează axa spirituală – nervul rupt al ființei, prin puterea de compensare și echilibrare ontologică a dominantei masculine, mortificatoare, din viața lui Filimon în favoarea celei feminine, dătătoare de viață, a animei, reprezentată de un trio arhetipal: mama – bunica – sora.
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'