Organizarea informațională a enunțului în limba română
Rezumat
Articolul conține o descriere a structurii informaționale a enunțului în calitatea
sa de strat de semnificație constituit ca efect al actualizării lui contextuale.
Fenomen complex de natură discursivă, structura informațională a enunțului
necesită o interpretare a faptelor de limbaj prin luarea în considerare a interrelației
dintre factorii semantici, sintactici și discursivi implicați de actul de comunicare.
Specificul semantico-pragmatic al structurii informaționale a enunțului este analizat
pornindu-se de la factorii extralingvistici care o controlează. O atenție deosebită
se acordă trăsăturilor distinctive ale unităților minime ale acestei structuri. Sunt prezentate criteriile de identificare a temei și a remei unui enunț, accentul fiind pus
pe recunoaşterea unităților în cauză în procesul analizei lingvistice. Prin examinarea
acestui strat de semnificație scopul nostru este să arătăm că limba română dispune
de un mecanism complex ce permite exprimarea și varierea lui în raport cu alte
straturi de semnificație ale enunțului.
Cuvinte-cheie: structură informațională a enunțului, structură referențialsemantică a enunțului, strat de semnificație, temă, remă, tematizare, rematizare.
Rezumat
Articolul conține o descriere a structurii informaționale a enunțului în calitatea
sa de strat de semnificație constituit ca efect al actualizării lui contextuale.
Fenomen complex de natură discursivă, structura informațională a enunțului ...
Note despre etimologia unităților derivate de la radicali împrumutați din alte ...
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se cer a fi interpretate, din punct de
vedere etimologic, drept cuvinte derivate în cadrul limbii române, indiferent de faptul dacă
au sau nu au la bază modele derivative străine.
Cuvinte-cheie: cuvânt derivat, etimologie, etimon, împrumut, derivare lexicală, contact
lingvistic, sistem derivațional, model derivativ, radical, sufix, prefix.
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se ...
Funcționalitatea verbelor de origine engleză relativ recente în limba română
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, inovațiile lexicale se supun unor
modificări, ajustări sub aspect fonetic, ortografic, morfologic, semantic.
În lucrarea de față, ne propunem să urmărim unele aspecte de integrare a verbelor cu
origine engleză în sistemul morfologic românesc. Am utilizat pentru analiză formații verbale
preluate din limba engleză, a căror pătrundere, folosire și frecvență au fost favorizate de existența substantivelor corespunzătoare în limba română, acestea fiind asimilate anterior
verbelor respective.
Alcătuite din rădăcini neologice engleze pe cale derivativă, cu mijloace românești de
sufixare (-a, -iza, -i, -ui), calchiate, traduse, dezvoltând noi sensuri în diferite domenii, verbele-englezisme se încadrează, fără mari dificultăți, în conjugările specifice limbii române: I-a și a IV-a.
Cuvinte-cheie: funcționalitate, productivitate, adaptare, sistem morfologic, englezisme,
verbe, conjugare, sufixe.
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Ciclul baladesc despre nevasta vândută: probleme de circulație şi interpretare
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. Motivele subiectului respectiv sunt orientate pentru a dezvălui un diapazon complex de situaţii, probleme şi relaţii interumane, încadrate prin nişte forme specifice de viaţă, cu orientare la dezvăluirea raporturilor dintre soţi, îndrăgostiţi, părinţi şi copii. Ciclul baladesc despre nevasta vândută este un subiect frecvent atestat la mai multe popoare: români, greci, bulgari, albanezi, sârbo-croaţi şi se caracterizează printr-o răspândire largă într-un context etnologic specific, având o structură narativă bine dezvoltată, cu situaţii tipice de viaţă în dezvăluirea problemelor sociale ale regiunii sud-dunărene. Pornind de la idea că balada nevestei vândute se regăseşte în trei tipuri de balade. În lucrare au fost analizate mai multe versiuni, cu scopul de a dezvălui realităţile dramatice ale timpului istoric și de a aprofunda o complexitate de sentimente, trăiri interioare, stări sufleteşti caracteristice pentru morfologia motivului.
Cuvinte-cheie: morfologia motivului, istorie nuvelistică, scheme compoziţionale,
moment funcţional, culminaţie emoţională, balada nevestei vândute, motivul recunoaşterii.
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. ...
Studiu lingvistic asupra manuscrisului „Sandipa”. Morfologia (3.4.). Părțile de ...
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca de Stat Rusă,
Moscova). Formele claselor de cuvinte sunt examinate sub raportul prezenței acestora
în cele mai vechi scrieri de limba română aparținând mai ales secolului al XVI-lea, dar
și secolelor următoare, inclusiv jumătății a doua a secolului al XVIII-lea, perioada în
care a fost elaborat textul anunțat în titlu, făcându-se referire, după caz, și la situația
din limba literară actuală.
Cuvinte-cheie: adverb, conjuncție, interjecție, ocurență, prepoziție, sens
arhaic, variantă.
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la ...
Conflictele normative în contextul războaielor culturale
Rezumat
Articolul abordează chestiunea conflictelor normative din perspectiva teoretică
a filosofiei valorilor și antropologiei socioculturale și în contextul războaielor culturale
actuale din societățile occidentale, instigate de ideologii radicale ce colonizează toate sferele vieții, inversează ierarhiile axiologice normative provocând bulversări antropologice, societale și epistemice. Sunt descrise cauze și manifestări ale acestora și analizate anumite efecte paradigmatice în planul cunoașterii umaniste, al limbii și literaturii.
Cuvinte-cheie: războaie culturale, structură ierarhică, deconstrucție, capitalism woke,
relativism cultural, limbaj incluziv, moartea romanului, Lebenswelt
Rezumat
Articolul abordează chestiunea conflictelor normative din perspectiva teoretică
a filosofiei valorilor și antropologiei socioculturale și în contextul războaielor culturale
actuale din societățile occidentale, instigate de ideologii ...
Considerații privind caracterul arbitrar vs non-arbitrar al semnului lingvistic
Rezumat
Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al
semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare
lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva motivațională sunt
analizate mai multe aspecte referitoare la unitățile polilexicale stabile: geneza, existența și utilizarea semnelor lingvistice, a căror semnificație este exprimată prin unitate polilexicală stabilă (UPS), două tipuri de motivație semantică (motivația metaforică și motivația bazată pe simboluri) și intertextualitatea ca tip specific de motivație. Fiecare expresie figurativă a cunoscut o evoluție proprie în decursul istoriei sale. În această ordine de idei, sarcinile cercetării lingvistice constau nu doar în a identifica legăturile motivaționale productive care afectează funcționarea expresiilor figurative în discursul propriu-zis, ci și în a descrie adevărata etimologie.
Cuvinte-cheie: motivație lingvistică, formă internă, semn lingvistic, semnificat,
semnificant, tipuri de motivație, unitate polilexicală stabilă.
Rezumat
Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al
semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare
lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva ...
Folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă) documentat în ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric Archival Material Preserved in Chișinau, Republic of Moldova (EAP1045). Transgresate de la formatul clasic de arhivare la cel digitalizat, manuscrisele și benzile de magnetofon, culese între anii 1956 şi 1992, ne oferă valoroase informații cu referire la folclorul sărbătorilor celebrate în perioada caldă a anului, de asemenea a obiceiurilor, practicilor ceremoniale și rituale, sociale, credințelor și reprezentărilor mitice asociate acestora. Evaluând consistența documentării acestor expresii folclorice și etnografice în materialele arhivistice, am observat inegalități și priorități în înregistrarea lor, atenția folcloriștilor fiind vizibil difuzată spre alte specii folclorice.
Cuvinte-cheie: arhivă digitală, manuscrise, benzi de magnetofon, folclor, sărbători, obiceiuri.
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'