- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 751
Lexic și semantică
Asist la o conversaţie între un om de afaceri de la București și parte¬nerul său din Chișinău. Vine vorba despre definitivarea unui contract. Chișinăuianul propune cu seninătate: „Daţi-mi modelul de contract pe flășkă, completez toate datele, apoi scoatem contractul la imprimantă”. Scenă mută (ca la teatru). Când bucureșteanul vede în mâna parteneru¬lui obiectul cu pricina, izbucnește în râs: „Dar de ce îi spuneţi fleașcă? E stick…”.
În limba engleză, suportul de date în discuţie se numește USB Flash Memory Stick. Termenul principal este stick, care poate fi tradus ca „beţisor, vargă; ramură; par; baghetă; bară” ș.a. Insist pe ideea că acest mic obiect, devenit indispensabil, este în primul rând stick (ce?), și abia apoi flash (cum?). În uz s-a impus denumirea „hibridă” stick de memorie. Deocamdată, până la o soluţie mai fericită, aceasta este, desigur, prefera¬bilă variantei „flășka”, infiltrată – subversiv – în exprimarea basarabeni¬lor de la „fratele mai mare”…
Deunăzi, o cunoștinţă mi-a spus că fiul său, încă student, taxează. „Pe cine?”, am întrebat eu. „Cum pe cine? Taxează! Prin oraș! A reparat mașina lui taică-său și taxează!” „Ah… face taximetrie deci… Bravo lui, îi ajută pe ai săi…”
Ajunsă acasă, am consultat cu nerăbdare dicţionarele mele de căpă¬tâi, DEX-ul, DEXI, Dicţionarul de neologisme, Dicţionarul de cuvinte recente… mai știi, poate îmi scapă mie ceva… poate că descopăr ceva… Am căutat și pe Google… cum altfel! Nu, nu era o inovaţie, era doar o neglijenţă de limbaj. În toate sursele, verbul a taxa este înregistrat numai cu accep¬ţiile: „1. a supune unei taxe, unei impuneri; a fixa o sumă determinată (ca taxă, impozit, preţ). 2. a califica pe cineva drept…, a acuza de…”. Cunoștinţa mea voia să spună, de fapt, că fiul său face taximetrie, este conducător de taxi(metru), este taximetrist sau este angajat la o firmă de taximetrie. În acest context, semnalez și că forma corectă ce desemnează un șofer de taxi(metru) este taximetrist, nu taxist.
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 627
Folosirea unor cuvinte în locul altora se explică, de obicei, prin cauze de ordin subiectiv, printre care este și necunoașterea sensului lor exact. La aceasta se adaugă și asemănarea formală a unor termeni.
Un ascultător al unui post de radio comercial, aducând elogii ziariștilor pentru emisiunile reușite, a declarat că e demn de laudă în primul rând patronul, fiind libertin și deci nestrâmtorând libertatea de creaţie a angajaţilor săi. Așa cum libertin înseamnă „ușuratic, des¬frânat, imoral”, „elogiul” radioascultătorului, contrar voinţei lui, s-a materializat într-o ofensă.
O actualizare similară am observat într-o conversaţie: Victoria e o femeie modernă, libertină, o respect pentru că știe ce vrea și e liberă în acţiunile ei.
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 675
Din familia de cuvinte a lui liber fac parte și compusele liber-arbi¬tru, liber-schimb, liber-cugetător, liber-profesionist. Deși se deosebesc tranșant prin elementul al doilea, se întâmplă ca aceste lexeme să fie confundate.
Într-un interviu radiofonic cu un muzicant, reporterul a prezentat conlocutorul său ca fiind un… liber-cugetător. Ne-a surprins preocupa¬rea artistului, căci a fi liber-cugetător înseamnă „a promova o atitudine critică faţă de religie și biserică”. Misterul însă a fost spulberat de cuvin¬tele ce au urmat, în derularea dialogului: „Da, nu sunt angajat nicăieri”.
De bună seamă, reporterul se referea la situaţia artistului de liber-profesionist, adică de „persoană care își exercită activitatea în afara unui contract de muncă”. Bineînţeles, un liber-profesionist poate fi și liber-cuge¬tător în același timp. Conversaţia la care ne referim însă nu viza concepţii¬le muzicantului sub niciun aspect, ci se axa pe activitatea lui de creaţie.
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 145
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la ...
Rezumat
Romanul Hipnotic de Val Butnaru prezintă faptele de conștiință ale unei familii
a cărei integritate și identitate au fost anulate de un reprezentant al „binelui” ideologic,
care a încercat să făurească, prin implicații indirecte, o viață ...
Rezumat
În articolul de faţă sunt luate în discuție șase antologii genuriale: trei de poezie și
tot atâtea de proză românească. Acestea au fost editate de ucraineni în anii 1970-1985 –
perioada cea mai activă de prezenţă în spațiul literar din ...
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...