Recuperări identitare în romanul „Hipnotic” de Val Butnaru
Rezumat
Romanul Hipnotic de Val Butnaru prezintă faptele de conștiință ale unei familii
a cărei integritate și identitate au fost anulate de un reprezentant al „binelui” ideologic,
care a încercat să făurească, prin implicații indirecte, o viață „corectă” a omului nou, a omului vulnerabil, a omului dependent de autoflagelare și milă de sine. Astfel, întreaga
narațiune difuzează aceeași dramă, fragmentată în zeci de mărturii aparent confuze ale
fraților gemeni. Împreună cu naratorul, frații dezbinați, orfani de ambii părinți, lipsiți de o certitudine clară despre apartenența și valoarea lor umană, țes o posibilă istorisire
a cauzei suferinței interioare. De-a lungul lecturii, liniile labirintului se șterg și se absorb în ființa personajelor ce experimentează variate forme de constelare a figurilor de puzzle găsite în subsidiarul amintirilor. Aici, anamneza este unicul pilon existențial, cel mai mare mister al vieții lor eșuate, ce-i adună, astfel, ca în fața unui foc sacru, pentru a se „împinge” hipnotic înapoi în viață, în rost, în sine, în subsolul casei părintești demolate. Până atunci, însă, frații încearcă diferite modalități de depășire a crizei identitare prin imitarea altor modele, personalități imaginare, ce le-ar putea oferi un sentiment de demnitate umană. Prin urmare, studiul de față își propune o evaluare critică a modului de reprezentare a condiției individului marcat de represiunile regimului totalitar.
Cuvinte-cheie: personaje, frați gemeni, anamneză, criză identitară, hipnoză,
recuperări identitare.
Rezumat
Romanul Hipnotic de Val Butnaru prezintă faptele de conștiință ale unei familii
a cărei integritate și identitate au fost anulate de un reprezentant al „binelui” ideologic,
care a încercat să făurească, prin implicații indirecte, o viață ...
Funcționalitatea verbelor de origine engleză relativ recente în limba română
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, inovațiile lexicale se supun unor
modificări, ajustări sub aspect fonetic, ortografic, morfologic, semantic.
În lucrarea de față, ne propunem să urmărim unele aspecte de integrare a verbelor cu
origine engleză în sistemul morfologic românesc. Am utilizat pentru analiză formații verbale
preluate din limba engleză, a căror pătrundere, folosire și frecvență au fost favorizate de existența substantivelor corespunzătoare în limba română, acestea fiind asimilate anterior
verbelor respective.
Alcătuite din rădăcini neologice engleze pe cale derivativă, cu mijloace românești de
sufixare (-a, -iza, -i, -ui), calchiate, traduse, dezvoltând noi sensuri în diferite domenii, verbele-englezisme se încadrează, fără mari dificultăți, în conjugările specifice limbii române: I-a și a IV-a.
Cuvinte-cheie: funcționalitate, productivitate, adaptare, sistem morfologic, englezisme,
verbe, conjugare, sufixe.
Rezumat
Încadrarea englezismelor în vocabularul limbii române presupune un proces îndelungat:
identificare, frecvență, necesitate, adoptare, adaptare, funcționalitate. Pentru a putea
fi incluse în noul sistem lingvistic, odată acceptate, ...
Ciclul baladesc despre nevasta vândută: probleme de circulație şi interpretare
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. Motivele subiectului respectiv sunt orientate pentru a dezvălui un diapazon complex de situaţii, probleme şi relaţii interumane, încadrate prin nişte forme specifice de viaţă, cu orientare la dezvăluirea raporturilor dintre soţi, îndrăgostiţi, părinţi şi copii. Ciclul baladesc despre nevasta vândută este un subiect frecvent atestat la mai multe popoare: români, greci, bulgari, albanezi, sârbo-croaţi şi se caracterizează printr-o răspândire largă într-un context etnologic specific, având o structură narativă bine dezvoltată, cu situaţii tipice de viaţă în dezvăluirea problemelor sociale ale regiunii sud-dunărene. Pornind de la idea că balada nevestei vândute se regăseşte în trei tipuri de balade. În lucrare au fost analizate mai multe versiuni, cu scopul de a dezvălui realităţile dramatice ale timpului istoric și de a aprofunda o complexitate de sentimente, trăiri interioare, stări sufleteşti caracteristice pentru morfologia motivului.
Cuvinte-cheie: morfologia motivului, istorie nuvelistică, scheme compoziţionale,
moment funcţional, culminaţie emoţională, balada nevestei vândute, motivul recunoaşterii.
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. ...
Variantele discursive ale enunţului constituite ca efect al actualizării lui ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele discursive presupun, în plan lingvistic,
varierea structurii informaţionale a enunţului în raport cu structura lui semantico-sintactică.
Descrise în termeni de informație veche/nouă, variantele discursive se datorează operațiilor
enunţiative implicate de actualizarea discursivă a structurilor fundamentale ale enunţurilor, care sunt tematizarea și rematizarea anumitor elemente componente ale enunțului. Modelul care prezintă enunțul ca ansamblu de variante discursive combină criterii semantice, sintactice și pragmatice sau discursive. Astfel, în procesul analizei acestor variante a fost luat în considerare rolul factorilor determinanți în organizarea informațională a enunțului, aceste aspecte fiind corelate cu mărcile structurii informaționale a enunţului.
Cuvinte-cheie: structură informațională a enunțului, structură referențial-semantică
a enunțului, actualizare informaţională a enunțului, variantă discursivă a enunțului,
paradigmă comunicativă a enunțului.
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...
Universul onomastic din proza fantastică a lui Mihail Bulgakov: dimensiunea ...
Rezumat
Numele proprii sunt cuvinte cu dublu caracter: național și internațional. Acesta este
motivul pentru care traducerea necesită o cunoaștere aprofundată a culturii și a civilizației poporului vorbitor al limbii-sursă. Dacă un nume este folosit în scopuri de comunicare (într-o operă literară), el trebuie tratat într-un mod special. Acestea sunt cele mai dificile cazuri pentru un traducător, care trebuie să fie creativ. Transferul de nume de la o cultură la alta presupune abilități de comunicare, dar și abilități interculturale: respect pentru tradiții și valori culturale.
Numele proprii-antroponime pot fi traduse doar în anumite contexte, în care ele descriu
un personaj, dar de obicei sunt păstrate intacte. Se traduc și se adaptează, de obicei,
numele proprii din povești, supranumele, dar și unele nume de personaje literare sugestive.
În cele mai multe cazuri, numele personajelor literare nu se traduc, ci sunt reportate pentru a facilita transferul cultural și, eventual, adnotate. Astfel, procesul de traducere oscilează între știință și artă.
Cuvinte-cheie: onomastică, nume proprii, traducere, nume de personaje literare,
transfer cultural, creativitate.
Rezumat
Numele proprii sunt cuvinte cu dublu caracter: național și internațional. Acesta este
motivul pentru care traducerea necesită o cunoaștere aprofundată a culturii și a civilizației poporului vorbitor al limbii-sursă. Dacă un nume este ...
Povestea „Ivan Turbincă” de Ion Creangă și noul experiment hipertextual
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de hipertext, varianta din 2019 a poveștii este creată prin procedeul transpoziției lumii fabuloase într-un alt cadru spațio-temporal, într-o virtualitate transculturală. Mecanismul care generează imaginea noii lumi artistice are la bază procesul de transfigurare simbolică a esenței destinului etnic. Autoarea studiază procesul de codificare a istoriei naționale în sistemul de simboluri al poveștii, dar și raporturile dialogale dintre vocile hipoși hipertextului.
Cuvinte-cheie: hipertextualitate, dialog, lume artistică, fabulos, sociopolitic, identitate.
Descarcă PDF
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Balada „Meşterul Manole”: o interpretare arhetipală
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei pentru desăvârşirea unei opere de artă, balada reprezintă o capodoperă de inspiraţie universală, unde motivul sacrificiului uman, pus în slujba unui ideal social, estetic, spiritual, devine esenţa spiritualităţii noastre milenare, este sinteza artistică a unui spaţiu sacru de valori circumscrise în aspectele lor fundamentale. Una dintre trăsăturile distinctive ale baladei constă în deschiderea către noi zone de transcendenţă mitică, în orientarea către nişte imagini originare, cu un substrat mitologic străvechi, predispus modificărilor succesive, pentru a dezvălui noi dimensiuni în percepţia estetică a lumii, în contextul unor meditaţii grave despre viaţă şi moarte, împlinire şi sacrificiu, despre dăinuirea spiritului uman prin creaţie.
Cuvinte-cheie: spaţiu sacru de valori, sincronizare istorică, acorduri elegiace, versiuni baladeşti, valori general-umane, mitul creatorului, iniţiere mitico-ritualică, istorie sacră, asociaţii metaforice, jertfa zidirii.
Descarcă PDF
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...
Limba literară ca „limbă exemplară” în viziunea lui Eugeniu Coșeriu și Silviu ...
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și contemporani la dezvoltarea
limbii literare române. Făcând distincție între limba vorbită și limba literară, în spiritul
opiniilor expuse în lingvistică de la Ferdinand de Saussure până astăzi, acad. Berejan
a evidențiat mereu unitatea limbii române în întreg spațiul locuit de vorbitorii acesteia,
inclusiv în Basarabia și în actuala Republică Moldova, unde s-a promovat, din considerente
politice, neadevărul științific. Prin numeroase argumente documentare, prin referințe
frecvente la cronicari, marii clasici și autori contemporani, printre care și cei basarabeni
(Negruzzi, Stamati, Hasdeu, Stere, Mateevici, care au respectat normele literare comune),
Silviu Berejan a demonstrat că denumirea corectă a limbii, chiar vorbită cu anumite
particularități: dialectale, este româna. În mai multe dintre studiile sale a supus analizei
situația lingvistică din RSS Moldovenească și actuala Republică Moldova. A pledat pentru
recunoașterea și cultivarea a ceea ce Eugeniu Coșeriu, „regele lingvisticii”, a denumit
limba literară exemplară.
Cuvinte-cheie: sociolingvistică, limbă (vorbită și literară), glotonim, adevăr
(științific), grai, monolingvism, bilingvism, identitate (etnică).
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'