DRUȚĂ, Inga, MINCU, Eugenia, MOLEA, Viorica, ONOFRAȘ, Maria, SAVIN-ZGARDAN, Angela, VULPE, Ana. Ființa cuvântului. Limba română: corectitudine și controverse. Partea I. Chișinău: Lyceum, 2021. 92 p. ISBN 978-9975-3442-1-0. Este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

Culegerea Filologia modernă, vol. XVI, coord. L. POPOVSCHI, Chișinău: Pro Libra, 2022. Materiale ale Conferinței științifice internaționale Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, cu genericul: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, ediția a XVI-a, 20-22 octombrie 2022. Volumul de față reunește o parte dintre comunicările susținute la ediţia a XVI-a a Conferinței ştiinţifice internaţionale FILOLOGIA MODERNĂ: realizări şi perspective în context european, cu genericul Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, organizată în perioada 20-22 octombrie 2022 de Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timișoara, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din București, Agenția Universitară a Francofoniei, Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” din Chișinău.

DRUȚĂ, Inga, MINCU, Eugenia, MOLEA, Viorica, ONOFRAȘ, Maria, VULPE, Ana, BOTNARU, Liliana. Ființa cuvântului. Limba română: corectitudine și controverse. Partea a II-a. Coord.: BOTNARU, Liliana. Chișinău: Lyceum, 2023. 80 p. ISBN 978-5-36241-033-9. Volumul reprezintă partea a II-a a culegerii apărute în 2021, fiind un instrument de lucru util cititorilor, care cultivă exprimarea corectă, respectând rigoarea limbii române literare în comunicarea scrisă și orală. Autorii, pe lângă faptul că explică greșelile de sens, de acord, de conjugare, de accent, atestate recent în scris sau în forma vorbită a limbii, revin la abaterile înregistrate în primul volum (verbele a (se) așeza, a (se) înșela, substantivul colind/colindă ș.a.), semnalând modificările de normă operate în DOOM 3, care, bineînțeles, au fost dictate de uz, și prezentând noile forme sau variante acceptate și recomandate.

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse. Chișinău: Lyceum, 2021, ISBN 978-9975-3442-1-0, 92 p.

Autorii lucrării: Inga Druță, Eugenia Mincu, Viorica Molea, Maria Onofraș, Angela Savin-Zgardan, Ana Vulpe

Coordonator: Liliana Botnaru

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse (lucrare colectivă) este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

Literatura și societatea în tranziție. Abordări transdisciplinare. Coordonator: Ion Plămădeală. Chișinău: Unu, 2023. 268 p. ISBN 978-9975-3635-8-7 Volumul „cuprinde studii care abordează diverse fenomene ale vieții culturale și literare, texte reprezentative ale literaturii naționale și universale relevante atât pentru anumite domenii disciplinare, cât și pentru evoluții recente de natură socioculturală, politică și tehnologică. Autorii au optat pentru abordarea interdisciplinară (tranzitologie, antropologie culturală, imagologie, mitocritică, traductologie ș.a.) a raporturilor literaturii cu societatea, din punct de vedere diacronic și sincronic, coroborând interpretări teoretice și hermeneutice cu demersuri și observații de ordin istoric cu privire la factorii și procesele acceleratoare din societățile modernității târzii ce determină dislocări și (re)configurări ale imaginarurilor competitive și referitoare la energiile, forțele normative structurante ale acestora deopotrivă asupra relațiilor intersubiective și sociale și a universurilor de discurs particulare”. (Autorii)

CORCINSCHI, N. Realitatea ca cologramă, Chișinău: Cartier, 2022, 256 p. ISBN 978-9975-79-907-2. Realitatea ca hologramă (Cartier, 2021) cuprinde cronici și eseuri despre literatura română contemporană. Autoarea urmărește raportul textului cu existența, capitalul de ontologie pe care-l generează opera literară și modul în care - într-o era a tehnologiilor - se mai poate construi percepția artistică a realității. „Acest proces m-a interesat în cartea de față: viața care se mută în text și textul care, prin lectură și interpretare, devine viață. Ca într-un tablou, în care personajele sunt și în interior, dar și în afara ramei. Cu jocul implicit al nesfârșitelor nuanțe pe care le generează culorile”. Sunt analizate cărți scrise de Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Andrei Țurcanu, Silvia Goteanschi etc.

Antologie de texte folclorice ale obiceiurilor de iarnă. Șnotur, șnotur bour negru. Selecție, îngrijirea textelor, prefață, note, glosar: Mariana COCIERU; transcriere muzicală și notografie: Gheorghe NICOLAESCU. Chișinău: Epigraf, 2022.144 p. ISBN 978-9975-60-484-0 ISMN 979-0-3481-0072-2 Cartea cuprinde texte ritualice ale celor mai importante sărbători de iarnă: Crăciunul, Anul Nou/ Sfântul Vasile și Boboteaza. Volumul este destinat în principal copiilor, dar și tuturor celor interesați de moștenirea spirituală a poporului român și conține creații populare culese de la purtătorii de memorie culturală: colinde; cântece de stea; orații: urături clasice, plugușoare pentru copii, formule orații de mulțumire pentru daruri; semănături; versuri de sorcovă și de chiraleisa. Fiecare secțiunea a cărții este prefațată de o adnotare etnografică privind practica ritualică a obiceiurilor de iarnă.

Școala de la Târgoviște. Târgoviște: Bibliotheca, 2021. ISBN 978-606-772-562-9. Autor: Mihai Cimpoi Studiul e axat pe exponenții școlii de la Târgoviște, precum Mihai Stan, Victor Petrescu, Tudor Cristea și George Coandă, surprinși în schițe portretistice riguroase și supuși unor reconstituiri exegetice cu precizări și adăugiri bibliografice impuse de lucrările recent publicate. Cei patru dau dovadă de „o voință formatoare de cultură și literatură cu caracter insolit; localist-târgoviștean” (Mihai Cimpoi).

BRĂGUȚĂ, Ecaterina. Substantivele deverbale în acatistele românești: valori semantice și funcționale. Chișinău, Taicom, 2023, 300 p. ISBN 978-58-296-4. Lucrarea Substantivele deverbale în acatistele românești: valori semantice și funcționale valorifică un segment lexical cu natură duală (verbală și nominală) – substantivele deverbale, surprinse într-un cadru textual religios. Autoarea a reușit o cercetare multiaspectuală a deverbalelor (delimitând particularitățile structurale, gramaticale, semantice și funcționale). Corpusul monografiei este constituit din peste 800 de unități lexicale, excerptate din circa 300 de acatiste românești, fiind un studiu care aprofundează cercetările privind funcționalitatea și particularitățile nominalizărilor verbale în cadrul discursului specializat, precum este textul acatistografic.

Dicționarul de uz general (lucrare colectivă), variantă electronică, comparativ cu dicţionarele anterioare de acest tip, cuprinde o serie de completări, rectificări referitoare la lista de cuvinte (sub aspectul neologizării vocabularului ), precizări de ordin semantic (de echivalență și de opoziție), la nivel de definiţii şi multe altele. Dicționarul poate fi considerat unul de tip bibliotecă, întrucât cuprinde informație variată. Pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde recomandări de pronunție, de silabaţie, de ortografie, de corectitudine, dificultăți morfologice, variante, etimologie, mărci stilistice, domeniale etc. La sfârșitul articolului lexicografic se indică paronimul cuvântului, în cazul în care se atestă. Plasarea ulterioară a dicționarului în cyberspațiu va contribui la extinderea volumului de informaţie lingvistică disponibilă pe Internet în limba română, favorizând, astfel, alinierea limbii române la standardele de circulaţie internaţională. Destinatarul de bază este publicul obişnuit (neavizat), adică orice cunoscător sau persoană interesată de vocabularul limbii române.

• MINCU, Eugenia, MACOVEI, Dorina, ROTARI, Natalia, NEGRU, Cristina. Didactica metaforei. Mic dicționar român-englez de termeni-metaforă; cu ilustrații și etimologii (coord.- Eugenia MINCU), Chișinău, Epigraf, 2023, 328 p. ISBN 978-9975-60-521-2. Grupul-țintă de utilizatori sunt elevii, studenții, profesorii și toți cei interesați de a descoperi metafora – „suma a două unități, procesul de metaforizare fiind o sinteză: cuvântul comunică, implicit, două idei, iar gândirea stabilește legăturile” (P. Ricoeur). Didactica metaforei. Micul dicționar român-englez de termeni-metaforă cu ilustrații și etimologii conține un inventar de aproximativ 200 de termeni-metaforă. Necesitatea metaforei terminologice (= limbajelor specializate) survine din cerințele sociale de a cunoaşte, de a recunoaşte şi de a manipula „lucrurile” specializate. Regula enunțată, raportată la practica limbajului, este valabilă pentru toate domeniile de activitate socială; fiecare dintre acestea cuprinde o multitudine de lucruri proprii, a căror cunoaștere metaforică formează limbajul specializat.

IVANOV, C. Răul. Interpretări literare, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2002, ISBN: 978-606-714-685-1. Prefață de Constantin Dram. Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc. «Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu) «Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților.» (Corin Braga)

Rezumat Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și contemporani la dezvoltarea limbii literare române. Făcând distincție între limba vorbită și limba literară, în spiritul opiniilor expuse în lingvistică de la Ferdinand de Saussure până astăzi, acad. Berejan a evidențiat mereu unitatea limbii române în întreg spațiul locuit de vorbitorii acesteia, inclusiv în Basarabia și în actuala Republică Moldova, unde s-a promovat, din considerente politice, neadevărul științific. Prin numeroase argumente documentare, prin referințe frecvente la cronicari, marii clasici și autori contemporani, printre care și cei basarabeni (Negruzzi, Stamati, Hasdeu, Stere, Mateevici, care au respectat normele literare comune), Silviu Berejan a demonstrat că denumirea corectă a limbii, chiar vorbită cu anumite particularități: dialectale, este româna. În mai multe dintre studiile sale a supus analizei situația lingvistică din RSS Moldovenească și actuala Republică Moldova. A pledat pentru recunoașterea și cultivarea a ceea ce Eugeniu Coșeriu, „regele lingvisticii”, a denumit limba literară exemplară. Cuvinte-cheie: sociolingvistică, limbă (vorbită și literară), glotonim, adevăr (științific), grai, monolingvism, bilingvism, identitate (etnică).

Dicționar poliglot de marketing Autori: Inga Druță, Lidia Vieru, Mariana Vlas În condițiile actuale, în care se constată creșterea interesului pentru studiul unor limbi ce fac parte din familii diferite, se impune necesitatea unui Dicționar poliglot de marketing. Adunând un material bogat, lucrarea cuprinde un inventar de circa 3000 de concepte definite în limba română, echivalate în limbile engleză, franceză și rusă. Dicționarul este o lucrare utilă atât pentru studenți, specialiști, profesori, cât și pentru traducătorii de texte specializate. Remarcându-se prin accesibilitate şi ţinută ştiinţifică impresionantă, lucrarea se impune nu numai ca o contribuţie valoroasă la cercetarea termenilor din domeniul marketingului, ci şi ca o sursă pentru lucrări similare, constituind o treaptă pentru alte cercetări în domeniu.

Texte dialectale. Supliment la Atlasul lingvistic moldovenesc/ Atlasul lingvistic român pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria, vol. I, partea I. Redactor științific: Vasile Pavel; redactor: Liliana Popovschi. Ed. a 2-a, revăzută, cu grafie latină, în transcriere fonetică și în transcriere literarizată. Chișinău: Cartier, 2023. 189 p. ISBN 978-9975-86-722-1. Lucrarea cuprinde mostre de grai românesc, înregistrate în anii '50-'60 ai secolului trecut într-un șir de localităţi cu populație românească de pe teritoriul fostei URSS și publicate, într-o primă variantă, cu caractere chirilice. Reeditarea în grafie latină le va introduce în circuitul ştiinţific general românesc şi european și va facilita valorificarea lor plenară prin explorarea multiplelor valenţe pe care le dezvăluie cercetătorilor. Prin conținutul său bogat și variat, lucrarea se adresează nu doar specialiștilor, ci și tuturor celor interesaţi de limba română, de cultura şi civilizaţia românească.

Personaje în tunelul tranziției. Chișinău: Editura UNU, 2022. 121 p. ISBN 978-9975-3561-8-3. Autoare: ANIȚOI Galina Studiul monografic, axat pe transfigurarea artistică a omului aflat în tranziție de la un sistem totalitar la unul democratic, analizează imaginarul literar al tranzitologiei. În prima parte a cărții sunt examinate etapele devenirii tranzitologiei într-o nouă disciplină în cadrul teoriei culturii și civilizației, sunt jalonate premisele tranzitologiei literare ca metodă de cercetare și instrumentar eficace pentru o analiză multiaspectuală a personajului literar. De asemenea, sunt precizate reperele conceptuale și metodologice ale investigației și sunt problematizate așa-numitele „efecte adverse” ale schimbărilor sociale și impactul lor asupra imaginarului și psihicului colectiv. În partea a doua sunt relevate particularitățile reprezentării fenomenului tranziției postcomuniste în proza unor scriitori contemporani. Autoarea a elaborat și a supus analizei o tipologie a personajelor ce întruchipează destine umane emblematice pentru perioada tranziției: nostalgicul după comunism, politicianul („aleșii poporului”), copiii însingurați, emigrantul. „Cercetarea dată demonstrează că tranzitologia literară, ca metodă de cercetare, pune în lumină aspecte inedite ale prozei din ultimele două-trei decenii, ajutându-ne să înțelegem mai bine fenomenul tranziției în literatură”. (Alexandru Burlacu)

Balade populare. Selecție, îngrijirea textelor, prefață, note, surse bibliografice ți glosar: Tatiana Botnaru. Chișinău: Polisalm, 2023. 411 p. ISBN 978-9975-3643-7-9 „Volumul Balade populare include o selecţie de texte baladeşti aflate în circulaţie, depistate la Arhiva de Folclor a Institutului de Filologie Română «Bogdan Petriceicu Haşdeu», precum şi dintr-o serie de lucrări tematice de folclor, culegeri selective, antologii etno-folclorice. Cartea este destinată studenţilor, profesorilor, etnologilor, tuturor celor care se interesează de problema constituirii speciilor folclorice, în special, a subiectelor baladeşti, de dinamica dezvoltării acestei specii folclorice în contextul general de evoluţie şi valorificare al tezaurului autohton.” (Tatiana Botnaru)

Dicționarul de structuri sintactice (lucrare colectivă) poate fi evaluat atât sub aspectul utilităţii practice, cât și în plan teoretic. Dicţionarul are, în primul rând, o valoare practică: el este prevăzut să descrie structurile de bază ale limbii române pornind de la sensul lexemelor verbale ilustrând, în acelaşi timp, capacitatea lor combinatorie (valenţa lexicală şi sintactică). În al doilea rând, el conţine un ansamblu de fapte de limbă destinate să ilustreze o teorie lingvistică. Una dintre trăsăturile distinctive ale acestei teorii vizează studierea enunţului în raport cu actul concret de comunicare.

Margareta CURTESCU. Critici literari și eseiști din Basarabia (1990-2020). Dicționar selectiv. Chișinău: Cartier, 2024. „Prezenta ediție a dicționarului selectiv Critici literari și eseiști din Basarabia (1990-2020) ilustrează, într-o formulă incompletă, evoluția demersului metaliterar interriveran în perioada 1990-2020. Criteriul de selecție a autorilor a fost stabilit în funcție de anul când li s-a produs debutul editorial – 1990. Elaborarea unui asemenea dicționar a pornit de la ideea ca, la sfârșitul secolului trecut, în contextul modificărilor esențiale înregistrate în literatura româna din stânga Prutului, tinerii critici și eseiști anunță o sensibilitate estetică nouă și o perspectivă inedită de receptare a operei literare. Scrierile lor, cronici de întâmpinare, articole critice și studii monografice, conectate de urgență cu fenomenele literare în derulare, profilează o alta manieră de abordare hermeneutica – estetizată și intelectualizată. Ca urmare a intervențiilor rapide din partea nou-veniților, se configurează un nou spirit reflexiv, noi grile de comprehensiune și interpretare a fenomenelor literare, noi principii de redactare a discursului.” (Margareta Curtescu)

Pagini de lingvistică basarabeană Autor: Vasile Bahnaru Culegerea de studii Pagini de lingvistică basarabeană (autor: dr. hab. V. Bahnaru). Culegerea reflectă rezultate ale cercetării, care se înscriu direct în preocupările teoretice şi practice ale lexicografiei moderne și care, prin această investigaţie, capătă un suport bine închegat, aşa încât elaborarea dicţionarelor nu va mai fi considerată o activitate de rutină, ci una ştiinţifică, de natură aplicată, bazată pe o teorie lexicografică logică, precum şi pe teoria modernă a studiului limbii. Lucrarea este concentrată nu doar asupra aspectelor sincronice ale problemelor legate de studierea în sistem şi structurală a semanticii lexicale, ci şi/mai ales, asupra problemelor ce ţin de dezvoltarea, de funcţionarea dinamică, la nivelul semantic, al unităţilor de limbă şi a categoriilor semasiologice, care, într-o anumită măsură, rămân în umbră.