Structuri fundamentale cu pronume reflexiv la cazul dativ în limba română
Rezumat. Prezentul articol se axează pe problema funcționării pronumelui reflexiv în dativ pe lângă verb. Bazat pe un substanțial corpus, articolul se referă la delimitarea funcțiilor, a valorilor și a nuanțelor pronumelui reflexiv în dativ, precum și a diverselor structuri fundamentale în care apare. Sunt descrise trei construcții cu structurile lor aferente, din care reiese că dativul reflexiv funcționează în două ipostaze: 1) cea de subcategorizare a verbului, ca actant, primind rol tematic de destinatar sau de beneficiar și funcție sintactică de complement indirect și 2) cea de dublă subordonare – față de verb și față de un nominal din structura respectivă. În această ipostază, nu ocupă o poziție de subcategorizare a verbului, ci dobândește o semnificație de posesiv de la acest nominal și îndeplinește funcția de complement posesiv, funcție fără rol tematic.
Cuvinte-cheie: pronume reflexiv, clitic, dativ, actant, rol tematic, valoare reciprocă, valoare posesivă, construcţie sintactică.
Descarcă PDF
Rezumat. Prezentul articol se axează pe problema funcționării pronumelui reflexiv în dativ pe lângă verb. Bazat pe un substanțial corpus, articolul se referă la delimitarea funcțiilor, a valorilor și a nuanțelor pronumelui reflexiv în dativ, precum ...
Scurtă privire asupra direcțiilor de cercetare ale motivologiei, o nouă ...
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind traduși sau actualizați de autoare, pentru a fi puși în circuitul lingvistic românesc. Relațiile motivaționale ale cuvintelor și ale unităților polilexicale stabile alcătuiesc o universalie lingvistică, ele acoperă aproape toate unitățile lexicale și polilexicale din limbă, lăsând în afara „influenței” lor un procent neînsemnat al unităților de limbă „singulare”. Începutul formării motivologiei ca știință se referă la anii ’70 ai secolului al XX-lea. În studiul de față se trasează domeniile de cercetare cu privire la motivația lexicală și cea structurală, forma internă a unității glotice, tipurile de motivație a unităților lexicale și polilexicale, relațiile motivaţionale ca tip de relații sistemice în lexic, motivația în text și metatext, paradigma motivațională, motivația cuvintelor și a unităților polilexicale stabile ca fenomen lexical etc.
Cuvinte-cheie: motivologie, motivație lexicală și structurală, formă internă a cuvântului, relație motivaţională, paradigmă motivațională, formă motivațională, sens motivațional.
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind ...
Personajul literar Filimon între reconstituirea sinelui și chemarea ...
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și moartea nefericitului Filimon...”. În timpul rătăcirii oarbe prin catacombele carierei de piatră de sub sat, simbol al labirintului inconștientului, feminitatea reprimată de-a lungul vieții, este resuscitată, recunoscută și reintegrată în identitatea lui Filimon, potrivit modelelor arhetipale de redobândirea unității și plenitudinii ființei. Discontinuitățile și fluiditatea memoriei involuntare îi ordonează și revelează axa spirituală – nervul rupt al ființei, prin puterea de compensare și echilibrare ontologică a dominantei masculine, mortificatoare, din viața lui Filimon în favoarea celei feminine, dătătoare de viață, a animei, reprezentată de un trio arhetipal: mama – bunica – sora.
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și ...
Paradoxurile tranziției. Personajele lui Dan Lungu, Iulian Ciocan și Dumitru ...
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor în domeniu, expresia revoltei împotriva transformărilor social-politice și economice ale tranziției. Nostalgia devine un loc de refugiu pentru acei care nu se regăsesc în societatea prezentului. În articolul de față vor fi analizate romanele „Raiul găinilor” și „Sunt o babă comunistă” de Dan Lungu, „Măcel în Georgia” și „Oameni din Chișinău” de Dumitru Crudu, „Tărâmul lui Sașa Kozak” de Iulian Ciocan, care configurează tipologia literară a personajului nostalgic după comunism.
Cuvinte-cheie: Tranziţie, paradox, postcomunism, literatura română, personaj, nostalgie, schimbare.
Descarcă PDF
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Ajungerea mai aproape de scena deschisă a satului și a lumii
Rezumat: Cum ar trebui să fie o carte despre teatru? Dar cea despre o categorie de reprezentații teatrale în dimensiunea etnologică? Proiectul de cercetare al Institutului de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al MEC stimulează cercetarea contextelor socio-culturale și conexiunile europene, iar Eugeniu Coșeriu ne îndeamnă la deschideri universale – fiecare cu domeniul său de cercetare. În subtema Corpusul Național de Folclor îmi revine Teatrul popular (folcloric), iar sintagma latină Theatrum mundi = Specatacolul lumii. Lumea văzută ca un spectacol e concepția universală a teatralității. Semnul categoric al teatrului e personajul. În illo tempore omul și-a născocit un teatru incredibil, salvator, modelând personaje fictive din cea mai abundentă materie – din câte nu le cunoștea, din necunoscut, din neștiință. Pentru fenomene pe care nu și le putea explica, omul începuturilor modela... spirite, făpturi supranaturale, duhuri, spiriduși, divinități. Nebuloasa de personaje imaginate se împărțeau în două categorii mari – benefice și malefice. Ca să înțelegem diversitatea măștilor și a vestimentației personajelor din timpurile moderne, e imperios necesar să acceptăm o schelărie de dihotomii arhetipale, rezultate din această modelare de începuturi: viața – moartea, binele – răul, frumosul – urâtul, Dumnezeu – Satana, iubirea – ura, bogăția – sărăcia, Hristos – Irod, înțeleptul – prostul... Toate personajele – nu doar din teatrul de orice fel – sunt derivate din aceste dihotomii arhetipale, iar motivele axiale declanșatoare, în care se manifestă tensionat, sunt: dragostea, fertilitatea, fecunditatea, boala, vindecarea, moartea, învierea. Și teatrul popular românesc e din același spectacol al lumii, iar scena eternă e în pragul casei cu fată mare, bună de măritat. Ne luăm după alaiul unei nunți românești, ca să ajungem în centrul scenei Spectacolului lumii, alias theatrum mundi. Mai importantă deducție – tot aici e motorul care pune în mișcare personajele și scena: iubirea care mișcă cer și... scenă.
Cuvinte-cheie: personaj, teatrul salvator, theatrum mundi, rânduială, joc popular, complex, practici inițiatice, scenă deschisă.
Rezumat: Cum ar trebui să fie o carte despre teatru? Dar cea despre o categorie de reprezentații teatrale în dimensiunea etnologică? Proiectul de cercetare al Institutului de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al MEC stimulează cercetarea contextelor ...
Limba literară ca „limbă exemplară” în viziunea lui Eugeniu Coșeriu și Silviu ...
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și contemporani la dezvoltarea
limbii literare române. Făcând distincție între limba vorbită și limba literară, în spiritul
opiniilor expuse în lingvistică de la Ferdinand de Saussure până astăzi, acad. Berejan
a evidențiat mereu unitatea limbii române în întreg spațiul locuit de vorbitorii acesteia,
inclusiv în Basarabia și în actuala Republică Moldova, unde s-a promovat, din considerente
politice, neadevărul științific. Prin numeroase argumente documentare, prin referințe
frecvente la cronicari, marii clasici și autori contemporani, printre care și cei basarabeni
(Negruzzi, Stamati, Hasdeu, Stere, Mateevici, care au respectat normele literare comune),
Silviu Berejan a demonstrat că denumirea corectă a limbii, chiar vorbită cu anumite
particularități: dialectale, este româna. În mai multe dintre studiile sale a supus analizei
situația lingvistică din RSS Moldovenească și actuala Republică Moldova. A pledat pentru
recunoașterea și cultivarea a ceea ce Eugeniu Coșeriu, „regele lingvisticii”, a denumit
limba literară exemplară.
Cuvinte-cheie: sociolingvistică, limbă (vorbită și literară), glotonim, adevăr
(științific), grai, monolingvism, bilingvism, identitate (etnică).
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și ...
Tipologia numelor de familie derivate cu sufixul -escu
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au impus ca supranume, fiind, adesea, transmis urmașilor ca nume de familie neoficial. Aceste nume își au originea de la numele comune ale vocabularului românesc, utilizând anumite tipare derivative. Devenind nume de familie
oficiale, aceste antroponime s-au transmis de la o generație la alta până în zilele noastre.
Cuvinte-cheie: antroponim, nume de familie, ocupație, supranume, derivare, tip derivativ.
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...
Structuri metaforice implicând substantive deverbale, reperabile în ...
Rezumat: Imnografia ortodoxă cuprinde un ansamblu bogat de structuri poetico-muzicale. Printre acestea, se evidențiază acatistul atât ca dimensiune, cât și ca particularități estetice sau ca frecvență de utilizare în practica de rugăciune. Din punctul de vedere al interesului lingvistic, observăm abundența substantivelor deverbale în structura acatistelor, prezente la toate nivelurile de structurare a textului. Polifuncționalitatea deverbalelor în interiorul acestui text vizează inclusiv dimensiunea estetică a imnului. În articolul curent vom evidenția structurile metaforice dominante, formate în baza substantivelor deverbale, prin care sunt reliefate concepte fundamentale ale creștinismului.
Cuvinte-cheie: imnografie, acatist, substantive deverbale, infinitivul lung, metafora conceptuală, metafora nominală.
Rezumat: Imnografia ortodoxă cuprinde un ansamblu bogat de structuri poetico-muzicale. Printre acestea, se evidențiază acatistul atât ca dimensiune, cât și ca particularități estetice sau ca frecvență de utilizare în practica de rugăciune. Din ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'