Reprezentări și consecințe ale răului moral în romanul Cenușă rece, de Mihaela ...
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care au marcat destinele personajelor din
perspectiva răului moral. Am demonstrat că abaterile morale și constrângerea libertății de
conștiință sunt cele ce pot crea, în timp, atât disensiuni sociale, cât și fracturi identitare. Cu un umor negru, autoarea ilustrează o lume răsturnată, înrăită și cu valori pe care le respectă doar la nivel declarativ, reușind, în felul acesta, să realizeze o radiografie a societății. De asemenea, este analizată drama celor trei generații de femei și modul în care personajul masculin, Tudor Cocargea, le-a marcat existența prin derapajul moral comis. Astfel, am constatat că personajele, deși sunt rude de sânge, sunt lipsite de afecțiune și total străine unele față de altele.
Cuvinte-cheie: identitate, rău moral, datini, destin, reprezentare, derapaj moral.
Rezumat
În articolul de față este propusă o analiză literară a dilemelor existențiale și a traumelor
psihologice ale personajelor din romanul Mihaelei Perciun, Cenușă rece. În mod deosebit,
sunt evidențiate sursele și lanțul de cauzalități care ...
Scurtă privire asupra direcțiilor de cercetare ale motivologiei, o nouă ...
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind traduși sau actualizați de autoare, pentru a fi puși în circuitul lingvistic românesc. Relațiile motivaționale ale cuvintelor și ale unităților polilexicale stabile alcătuiesc o universalie lingvistică, ele acoperă aproape toate unitățile lexicale și polilexicale din limbă, lăsând în afara „influenței” lor un procent neînsemnat al unităților de limbă „singulare”. Începutul formării motivologiei ca știință se referă la anii ’70 ai secolului al XX-lea. În studiul de față se trasează domeniile de cercetare cu privire la motivația lexicală și cea structurală, forma internă a unității glotice, tipurile de motivație a unităților lexicale și polilexicale, relațiile motivaţionale ca tip de relații sistemice în lexic, motivația în text și metatext, paradigma motivațională, motivația cuvintelor și a unităților polilexicale stabile ca fenomen lexical etc.
Cuvinte-cheie: motivologie, motivație lexicală și structurală, formă internă a cuvântului, relație motivaţională, paradigmă motivațională, formă motivațională, sens motivațional.
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind ...
Structuri metaforice implicând substantive deverbale, reperabile în ...
Rezumat: Imnografia ortodoxă cuprinde un ansamblu bogat de structuri poetico-muzicale. Printre acestea, se evidențiază acatistul atât ca dimensiune, cât și ca particularități estetice sau ca frecvență de utilizare în practica de rugăciune. Din punctul de vedere al interesului lingvistic, observăm abundența substantivelor deverbale în structura acatistelor, prezente la toate nivelurile de structurare a textului. Polifuncționalitatea deverbalelor în interiorul acestui text vizează inclusiv dimensiunea estetică a imnului. În articolul curent vom evidenția structurile metaforice dominante, formate în baza substantivelor deverbale, prin care sunt reliefate concepte fundamentale ale creștinismului.
Cuvinte-cheie: imnografie, acatist, substantive deverbale, infinitivul lung, metafora conceptuală, metafora nominală.
Rezumat: Imnografia ortodoxă cuprinde un ansamblu bogat de structuri poetico-muzicale. Printre acestea, se evidențiază acatistul atât ca dimensiune, cât și ca particularități estetice sau ca frecvență de utilizare în practica de rugăciune. Din ...
Analiza semantică a proverbelor legate de conceptul „bani” în trei lingvoculturi
Rezumat: Proverbele, fiind un element al etnoculturii, reflectă mentalitatea, valorile de bază ale oamenilor și ideea lor despre lumea înconjurătoare. În acest articol se explică necesitatea studierii proverbelor legate de conceptul „bani” și se constată că banii sunt o parte inalienabilă a societății contemporane, în consecință reprezentând materialul pentru o cercetare de natură psihologică, socioculturală și lingvistică. În articol se face o analiză semantică comparativă a proverbelor în limbile engleză, română și rusă. Materialul pentru cercetarea dată a constat din 150 de proverbe în lingvoculturile corespunzătoare. Proverbele sunt clasificate pe baza analizei semantice, identificându-se asemănările și diferențele dintre proverbele engleze, române și ruse.
Cuvinte-cheie: paremiologie, proverb, bani, analiză semantică, unitate lexicală, lingvocultură, lingvoculturologie.
Rezumat: Proverbele, fiind un element al etnoculturii, reflectă mentalitatea, valorile de bază ale oamenilor și ideea lor despre lumea înconjurătoare. În acest articol se explică necesitatea studierii proverbelor legate de conceptul „bani” și se ...
Organizarea informațională a enunțului în limba română
Rezumat
Articolul conține o descriere a structurii informaționale a enunțului în calitatea
sa de strat de semnificație constituit ca efect al actualizării lui contextuale.
Fenomen complex de natură discursivă, structura informațională a enunțului
necesită o interpretare a faptelor de limbaj prin luarea în considerare a interrelației
dintre factorii semantici, sintactici și discursivi implicați de actul de comunicare.
Specificul semantico-pragmatic al structurii informaționale a enunțului este analizat
pornindu-se de la factorii extralingvistici care o controlează. O atenție deosebită
se acordă trăsăturilor distinctive ale unităților minime ale acestei structuri. Sunt prezentate criteriile de identificare a temei și a remei unui enunț, accentul fiind pus
pe recunoaşterea unităților în cauză în procesul analizei lingvistice. Prin examinarea
acestui strat de semnificație scopul nostru este să arătăm că limba română dispune
de un mecanism complex ce permite exprimarea și varierea lui în raport cu alte
straturi de semnificație ale enunțului.
Cuvinte-cheie: structură informațională a enunțului, structură referențialsemantică a enunțului, strat de semnificație, temă, remă, tematizare, rematizare.
Rezumat
Articolul conține o descriere a structurii informaționale a enunțului în calitatea
sa de strat de semnificație constituit ca efect al actualizării lui contextuale.
Fenomen complex de natură discursivă, structura informațională a enunțului ...
Figuri feminine și fantasmele erosului în Femei de iasomie, de Ionel Bușe
Rezumat
În articolul de față este analizată traiectoria devenirii protagonistului Orlando, din
romanul Femei de iasomie, de Ionel Bușe, prin jocul erotic și fațetele iubirii. Femeile,
portretele cărora împânzesc romanul, influențează și conturează diverse contexte socioculturale, stări de spirit, relația eului cu sinele și, odată cu acestea, rostul lor ca arhetip al sensului. Iubirea mistică față de Ligia-Victoria reprezintă, de fapt, o hermeneutică a sinelui, a descoperirii ieșirii din realul istoric, isterizat de noua condiție umană – covidul, și a transformării conștiinței umane prin fluidizarea de la iubirea carnală la cea de natură platonică. Casa de iasomie, cu toate derivatele ei – bătrâna, Victoria, Maia, portretul Ligiei, exprimă fuziunea profundă a masculinului și femininului într-un Sine arhetipal. În acest fel, dincolo de aventurile erotice și extazele sexuale, protagonistul, printr-un proces de individuație, descoperă erosul ca manifestare mistică într-un context de restriște precum e pandemia. Investigația hermeneutică urmărește analiza figurilor feminine și fantasmele erosului întru ordonarea întregului sufletesc al eroului.
Cuvinte-cheie: COVID-19, femei, feminitate, eros, unitate primordială.
Rezumat
În articolul de față este analizată traiectoria devenirii protagonistului Orlando, din
romanul Femei de iasomie, de Ionel Bușe, prin jocul erotic și fațetele iubirii. Femeile,
portretele cărora împânzesc romanul, influențează și ...
Erosul – de la heros la performance
Rezumat. Cornul inorogului de Bogdan Crețu impune o nouă epistemă a erosului: experimentul care pune în probă corpul, care înlătură tabuurile, prejudecățile și arată până unde se poate ajunge în competiția cu propriul trup. Intimitatea este singurul spațiu în care se mai poate articula adevărul, în care mai poți fi identic cu tine însuți, contemporan cu ceea ce ești în esență. Romanul e și un periplu în istoria imaginarului erotic, e o reinventare a impedimentului și o regăsire a tensiunii și a intensității erotice. Personajele sunt proiecții ale conștiinței mitologice, din perspectiva căreia arta e mereu în deplină sincronie cu viața. Cornul inorogului este un roman despre eros, moarte, literatură și conexiunile electrizante dintre acestea.
Cuvinte-cheie: eros, moarte, literatură, seducție, exces, tensiune, intensitate
Descarcă PDF
Rezumat. Cornul inorogului de Bogdan Crețu impune o nouă epistemă a erosului: experimentul care pune în probă corpul, care înlătură tabuurile, prejudecățile și arată până unde se poate ajunge în competiția cu propriul trup. Intimitatea este singurul ...
Repere mitologice ale dubletelor greco-latine și terminologia
Rezumat. Investigarea procesului de stabilire a dubletelor greco-latine presupune prezența surselor mitologice, care oferă elucidări ab origine și sunt puncte de reper în proiectarea semantico-funcțională a acestora. În prezentul articol propunem analiza dubletului greco-latin < lat. umbilicus, i, m și < gr. omphalos, es, f „ombilic” (dimensiunile național și internațional), un dublet reprezentativ în terminologia medicală, dar, totodată, modest productiv. Fiecare dintre componentele dubletului solicită investigaţii (aspecte diacronic, sincronic) personalizate: componenta latină se include în vocabularul fundamental al limbii române (terminologia națională); componenta greacă – în masa vocabularului (terminologia internațională). Creaţiile lexicale neologice (formate în baza dubletelor greco-latine) corespund unei dimensiuni universale a creativităţii conştiente a savanţilor şi denumesc cunoştinţe specializate medicale.
Cuvinte-cheie: dublet greco-latin, mitologie, creații lexicale, terminologie, medicină.
Descarcă PDF
Rezumat. Investigarea procesului de stabilire a dubletelor greco-latine presupune prezența surselor mitologice, care oferă elucidări ab origine și sunt puncte de reper în proiectarea semantico-funcțională a acestora. În prezentul articol propunem ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'