Ajungerea mai aproape de scena deschisă a satului și a lumii
Rezumat: Cum ar trebui să fie o carte despre teatru? Dar cea despre o categorie de reprezentații teatrale în dimensiunea etnologică? Proiectul de cercetare al Institutului de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al MEC stimulează cercetarea contextelor socio-culturale și conexiunile europene, iar Eugeniu Coșeriu ne îndeamnă la deschideri universale – fiecare cu domeniul său de cercetare. În subtema Corpusul Național de Folclor îmi revine Teatrul popular (folcloric), iar sintagma latină Theatrum mundi = Specatacolul lumii. Lumea văzută ca un spectacol e concepția universală a teatralității. Semnul categoric al teatrului e personajul. În illo tempore omul și-a născocit un teatru incredibil, salvator, modelând personaje fictive din cea mai abundentă materie – din câte nu le cunoștea, din necunoscut, din neștiință. Pentru fenomene pe care nu și le putea explica, omul începuturilor modela... spirite, făpturi supranaturale, duhuri, spiriduși, divinități. Nebuloasa de personaje imaginate se împărțeau în două categorii mari – benefice și malefice. Ca să înțelegem diversitatea măștilor și a vestimentației personajelor din timpurile moderne, e imperios necesar să acceptăm o schelărie de dihotomii arhetipale, rezultate din această modelare de începuturi: viața – moartea, binele – răul, frumosul – urâtul, Dumnezeu – Satana, iubirea – ura, bogăția – sărăcia, Hristos – Irod, înțeleptul – prostul... Toate personajele – nu doar din teatrul de orice fel – sunt derivate din aceste dihotomii arhetipale, iar motivele axiale declanșatoare, în care se manifestă tensionat, sunt: dragostea, fertilitatea, fecunditatea, boala, vindecarea, moartea, învierea. Și teatrul popular românesc e din același spectacol al lumii, iar scena eternă e în pragul casei cu fată mare, bună de măritat. Ne luăm după alaiul unei nunți românești, ca să ajungem în centrul scenei Spectacolului lumii, alias theatrum mundi. Mai importantă deducție – tot aici e motorul care pune în mișcare personajele și scena: iubirea care mișcă cer și... scenă.
Cuvinte-cheie: personaj, teatrul salvator, theatrum mundi, rânduială, joc popular, complex, practici inițiatice, scenă deschisă.
Rezumat: Cum ar trebui să fie o carte despre teatru? Dar cea despre o categorie de reprezentații teatrale în dimensiunea etnologică? Proiectul de cercetare al Institutului de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al MEC stimulează cercetarea contextelor ...
Andrei Ciurunga: poezia universului carceral
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la patru ani, 19501954, a doua oară la 18 ani de închisoare – din 1958), a executat ceva mai mult de zece ani, nimerind sub amnistia din anul 1964. Memorabilă e poezia publicată după căderea comunismului. Este o poezie „ruptă din inimă”, și-a identificat destinul cu poezia detenției din toate pușcăriile şi coloniile din România (Gherla, Salcia, Jilava, Văcărești, Peninsula, Poarta Albă, canalul Dunăre-Marea Neagră). Versurile „de la Canal” se remarcă prin inventarea unei noi forme fixe de poezie, decastihul. Acestea au fost compuse mental, au circulat printre deținuți. Dezvăluie, retroactiv, o altă lume, o lume din infernul carceral.
Cuvinte-cheie: neo-modernist poet, transitive language, carceral poetry, poet neomodernist, limbaj tranzitiv, poezie carcerală.
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...
Structuri metaforice implicând substantive deverbale, reperabile în ...
Rezumat: Imnografia ortodoxă cuprinde un ansamblu bogat de structuri poetico-muzicale. Printre acestea, se evidențiază acatistul atât ca dimensiune, cât și ca particularități estetice sau ca frecvență de utilizare în practica de rugăciune. Din punctul de vedere al interesului lingvistic, observăm abundența substantivelor deverbale în structura acatistelor, prezente la toate nivelurile de structurare a textului. Polifuncționalitatea deverbalelor în interiorul acestui text vizează inclusiv dimensiunea estetică a imnului. În articolul curent vom evidenția structurile metaforice dominante, formate în baza substantivelor deverbale, prin care sunt reliefate concepte fundamentale ale creștinismului.
Cuvinte-cheie: imnografie, acatist, substantive deverbale, infinitivul lung, metafora conceptuală, metafora nominală.
Rezumat: Imnografia ortodoxă cuprinde un ansamblu bogat de structuri poetico-muzicale. Printre acestea, se evidențiază acatistul atât ca dimensiune, cât și ca particularități estetice sau ca frecvență de utilizare în practica de rugăciune. Din ...
Avatarele cenzurii și condiția umană într-o societate post-utopică
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am putut observa că cea mai gravă problemă pentru un popor este ștergerea trecutului din memoria colectivității prin
schimbarea percepției asupra adevărului istoric sau relativizarea lui. În acest sens, făcând
uz de instrumentele specifice demersului comparatist, am analizat universul imaginar al
romanului Amintiri din epoca lui Bibi: o post-utopie, de Andrei Cornea, în care se face
un amplu recurs la memorie, developând în același timp dilemele sociale și paradigmele
comportamentale. De asemenea, am constatat că, din punct de vedere compozițional,
romanul este o proiecție alegorică a unei societăți marcate de problema lipsei de memorie,
dar și a condiției individului într-o societate post-utopică ce nu a renunțat definitiv la
mijloacele represive.
Cuvinte-cheie: identitate, memorie, adevăr istoric, conștiință, cenzură, post-utopie,
libertate, reprezentare.
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Personajul literar Filimon între reconstituirea sinelui și chemarea ...
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și moartea nefericitului Filimon...”. În timpul rătăcirii oarbe prin catacombele carierei de piatră de sub sat, simbol al labirintului inconștientului, feminitatea reprimată de-a lungul vieții, este resuscitată, recunoscută și reintegrată în identitatea lui Filimon, potrivit modelelor arhetipale de redobândirea unității și plenitudinii ființei. Discontinuitățile și fluiditatea memoriei involuntare îi ordonează și revelează axa spirituală – nervul rupt al ființei, prin puterea de compensare și echilibrare ontologică a dominantei masculine, mortificatoare, din viața lui Filimon în favoarea celei feminine, dătătoare de viață, a animei, reprezentată de un trio arhetipal: mama – bunica – sora.
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și ...
Erosul – de la heros la performance
Rezumat. Cornul inorogului de Bogdan Crețu impune o nouă epistemă a erosului: experimentul care pune în probă corpul, care înlătură tabuurile, prejudecățile și arată până unde se poate ajunge în competiția cu propriul trup. Intimitatea este singurul spațiu în care se mai poate articula adevărul, în care mai poți fi identic cu tine însuți, contemporan cu ceea ce ești în esență. Romanul e și un periplu în istoria imaginarului erotic, e o reinventare a impedimentului și o regăsire a tensiunii și a intensității erotice. Personajele sunt proiecții ale conștiinței mitologice, din perspectiva căreia arta e mereu în deplină sincronie cu viața. Cornul inorogului este un roman despre eros, moarte, literatură și conexiunile electrizante dintre acestea.
Cuvinte-cheie: eros, moarte, literatură, seducție, exces, tensiune, intensitate
Descarcă PDF
Rezumat. Cornul inorogului de Bogdan Crețu impune o nouă epistemă a erosului: experimentul care pune în probă corpul, care înlătură tabuurile, prejudecățile și arată până unde se poate ajunge în competiția cu propriul trup. Intimitatea este singurul ...
Pan Halippa, un poet cu „Flori de pârloagă”
Rezumat. În acest articol este examinată poezia lui Pan Halippa, care, ca și Alexei Mateevici sau Ion Buzdugan, a pornit de la o înțelegere aparte a canoanelor poeticității. Poeții basarabeni din generația Unirii, ca şi ardelenii de la cealaltă margine a românismului, au fost preocupați constant de ideea națională, de eticul ardent, de continuarea unei direcții tranșante a poeziei directe, mimetice care să aibă la baza modalității de transfigurare convenția clasicizantă, poetica văzului, limbajul tranzitiv. Într-o formulă esențializată, poezia lui Halippa este o adaptare a romantismului la sămănătorism.
Cuvinte-cheie: poet minor, poetică eclectică, poezie ocazională.
Descarcă PDF
Rezumat. În acest articol este examinată poezia lui Pan Halippa, care, ca și Alexei Mateevici sau Ion Buzdugan, a pornit de la o înțelegere aparte a canoanelor poeticității. Poeții basarabeni din generația Unirii, ca şi ardelenii de la cealaltă ...
Povestea „Ivan Turbincă” de Ion Creangă și noul experiment hipertextual
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de hipertext, varianta din 2019 a poveștii este creată prin procedeul transpoziției lumii fabuloase într-un alt cadru spațio-temporal, într-o virtualitate transculturală. Mecanismul care generează imaginea noii lumi artistice are la bază procesul de transfigurare simbolică a esenței destinului etnic. Autoarea studiază procesul de codificare a istoriei naționale în sistemul de simboluri al poveștii, dar și raporturile dialogale dintre vocile hipoși hipertextului.
Cuvinte-cheie: hipertextualitate, dialog, lume artistică, fabulos, sociopolitic, identitate.
Descarcă PDF
Rezumat. Articolul expune rezultatele cercetării raportului hipertextual dintre povestea Ivan Turbincă (Iași, 1878) de Ion Creangă și Ivan Turbincă 2.0. O continuare a poveștii lui Ion Creangă (Iași, 2019) de Alexandru Vakulovski. Având statut de ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'