- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 766
Lexic și semantică
În Antichitate, se considera că boala este produsă de starea de dezechilibru a 4 umori (< gr. umor „lichid”).
Medicul grec Polib deduce echilibrul numit sănătate prin izonomia a patru umori: sanguis (sânge), chole (fiere galbenă sau bilă), melan (chole sau fiere neagră), flegma (salivă); sanguis – umoarea roşie provoacă febră, transpiraţie: ciuma, variola, varicela etc.; chole – umoarea galbenă pigmentează în culoare galbenă, portocalie: hepatita; flegma – umoarea albă a mucozităţilor formate în nas şi în plămâni expectorată prin tuse: tuberculoza; melan – umoarea neagră care se formează în adâncul corpului, organele încep să putrezească, se instalează moartea.
Citește mai departe...
Grecescul hypochondria (< gr. hypo „sub, dedesubt, jos” + < gr. khondros „cartilaj, coaste false”) a format termenul ipohondrie.
În Antichitate, se credea că viscerele din regiunea hipocondrului (regiune a peretelui abdominal, situată la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste) sunt generatoarele melancoliei.
Se consideră că prima utilizare a termenului a fost atestată cu aproximativ 2000 de ani în urmă, denumind o boală somatică. Ulterior, cuvântul a devenit sinonim cu termenul melancolie.
În 1660, termenul desemna „depresie sau melancolie inexplicabilă”, „depresie sau melancolie fără o cauză reală”, „o melancolie morbidă” și reflecta vechea credință că viscerele (ficatul, vezica biliară, splina) provoca acest sentiment. Mai târziu, în 1816, termenul desemna „o aparență a bolii”; ulterior, în 1839 – „o boală de o etiologie neclară”, dar și „ tulburări psihice”.
Actualmente, dicționarul oferă următoarea definiție pentru cuvântul ipohondrie: „stare psihică morbidă, caracterizată prin neliniște continuă, teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii; idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are”. În clasificatorul internațional de boli este introdus termenul nevroză ipocondrială”.
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 756
Termenul isterie provine din grecescul hysteria „uter”. O altă etimologie arată și sensurile de „burtă, pântec, abdomen”.
Grecii antici credeau că femeile sunt emotive, sensibilitatea aceasta „provenind din uter”. Astfel, grecescul husterikos însemna „suferință a uterului” sau suferință localizată în zona abdomenului, suferință diagnosticată și cu denumirea de Lady Crziies.
Pentru prima dată termenul isterie este utilizat în 1801 cu sensul de „emoție nesănătoasă sau entuziasm”, definiție menținută până în 1839.
Dacă în trecut, se considera că această stare e specifică doar femeilor, fiind generată de o disfuncție a uterului, în prezent această boală nervoasă nu se mai limitează la persoanele „cu uter”, atestându-se fenomenul social de isterie în masă.
Dicționarul explică termenul isterie în felul următor: „tulburare mintală manifestată prin descărcări emoționale, leșin, sugestibilitate, simptome fără bază organică”.
- Vineri, 02 Decembrie 2022
- Scris de Eugenia MINCU
- Accesări: 554
În perioada pandemiei, presa autohtonă ne informa deseori despre persoane „cu suspecție la COVID-19”. De fapt, termenul suspecție nu este înregistrat în dicționarele limbii române. Numai în Micul dicționar academic (2010) este atestată forma suspecțiune, având sensul „suspectare”, cu mențiunea „livresc”, cuvânt foarte rar utilizat în limba română actuală. Lexemul suspecție este prezent și în limbajul medicilor din Republica Moldova. Într-un ordin al Ministerului Sănătății din 2017, se vorbește despre „suspecție a patologiei oftalmologice”, „suspecție la ciroză hepatică”, „suspecție de laringită cronică” etc. Termenul este atestat și pe alte site-uri oficiale din țara noastră în relație cu medicina: ansp.md, covidinfo.gov.md, medpark.md ș.a.
Citește mai departe...
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 764
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat
În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută,
care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. ...
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...
„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși”
Hermann Hesse
Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și ...
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Rezumat. Investigarea procesului de stabilire a dubletelor greco-latine presupune prezența surselor mitologice, care oferă elucidări ab origine și sunt puncte de reper în proiectarea semantico-funcțională a acestora. În prezentul articol propunem ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...
Rezumat
Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive
ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării
enunțului la contextul comunicativ, variantele ...