- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 92
Lexic și semantică
Orice împrumut, dacă „umple” un gol lexical și se constituie într-un element necesar, merită acceptat în limbă. Și dimpotrivă, dacă un cu¬vânt este, vorba lui Eminescu, „netrebuincios și netrebnic”, având cores¬pondente în limbă, dacă nu aduce nimic nou, nu nuanţează exprimarea, atunci nu ar trebui să-și găsească loc în vorbirea noastră și în inventarul lexical al unei limbi.
Un astfel de intrus „netrebuincios și netrebnic” în limba română este împrumutul de origine engleză image [pron. imiği], neatestat de dicționarele limbii române. Cuvintele de acest tip, care se pronunţă altfel decât se scriu, sunt numite de specialiști xenis¬me, străinisme sau barbarisme, adică termeni non-adaptaţi la structura limbii române, dintre care o mare parte nu se vor adapta niciodată.
Citește mai departe...
Există cuvinte pierdute. Există cuvinte uitate. Pentru că un cuvânt poate fi pierdut sau uitat, ca ca și un prieten. Există cuvin¬te-amici, dar și cuvinte falși prieteni ai vorbitorului. Deseori, ar tre¬bui să mergem în căutarea cuvintelor pierdute. Ca să găsim prietenii adevăraţi… și să-i abandonăm pe cei falși.
Să urmărim acum, din perspectiva schiţată, valenţele verbului a răz¬bate. Semnificaţia de bază a cuvântului în discuţie este „a-și face drum, a pătrunde, a străbate (cu greu), a răzbi”, completată de sensul figurat „a izbuti, a reuși”: Da’ce vânt te-a adus și cum ai putut răzbate prin aceste locuri, femeie hăi? Pasăre măiastră nu vine pe aici, necum om pă¬mântean… (Ion Creangă, Povestea porcului). Lexemul avea și alte sensuri, astăzi uitate și considerate învechite: „a învinge; a bate; a bate din nou; a cutreiera, a colinda; a copleși”.
Citește mai departe...
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 545
Se afirmă de multe ori – și pe bună dreptate – că principala sursă a greșelilor de limbă o constituie neologismul. Într-adevăr, întrebuinţarea cuvintelor noi generează multiple probleme de ordin fonetic, morfologic sau semantic. Uneori însă și unităţile lexicale vechi, din fondul principal al limbii, sunt utilizate neadecvat. Să urmărim un dialog.
Într-o dimineaţă, recepționera de la un hotel din Chișinău îi întrea¬bă pe niște musafiri din Iași:
Citește mai departe...
- Vineri, 11 Noiembrie 2022
- Scris de Inga DRUȚĂ
- Accesări: 526
Recent, într-o emisiune TV, am auzit fraza Ceea ce se face acum în țara vecină e un idiotism sau Socialistul X a calificat situația actuală a Republicii Moldova drept un idiotism. Cuvântull idiotism, în contextul dat, este un rusism și înseamnă « глупость, бессмыслица » (С. И. Ожегов, Словарь русского языка). Limba română literară dispune pentru această situație de resurse firești, care nu trebuie neglijate - cuvântul idioțenie, care înseamnă atitudine, faptă sau vorbă de idiot; idioție; cretinism; tâmpenie; imbecilitate. Dar aceasta nu înseamnă că limba noastră nu are cuvântul idiotism. Idiotism, idiotisme, s.n. provne din limba franceză - idiotisme și înseamnă exact ca în franceză expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în altă limbă decât prin parafrază; expresie idiomatică; expresie frazeologică. Câteva exemple de idiotisme: a bate șaua, să priceapă iapa; a-și lua lumea în ca;, a da bir cu fugiți;, a o pune de mămăligă etc.
- Marți, 18 Octombrie 2022
- Scris de Maria ONOFRAȘ
- Accesări: 605
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind ...
Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric ...
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca ...
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...
The Bessarabian novel. Poetics of resentment (I)
Abstract: This text is excerpted from a study of unloved children from the literature written in Bessarabia.How do these children not loved by their parents grow up? What are the consequences in ...
Rezumat. Limbajul de marketing în limba română este unul de dată recentă, având începuturile în anii ’90 ai secolului trecut. Marketingul modern a evoluat de la procese și fenomene strict economice până la cele psihosociale, care decurg din ...
Rezumat. În volumele sale de Fragmente, Eugen Simion reia și nuanțează reflecțiile sale asupra literaturii, culturii și civilizației românești. Fragmente VI dezbat probleme, precum autonomia esteticului, avantajele și pericolele revizuirilor, ...