Portal de resurse filologice

Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

Noaptea Cercetătorilor Europeni 2020

Apariții editoriale

Dicţionar explicativ de cuvinte şi sensuri noi. Cu exemple din limbajul uzual. Chişinău, Pro Libra, 2016, 360 p.

Autorii lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU, dr. V.UNGUREANU, dr. conf. univ. A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. V. PĂCURARU

Descrierea lucrării:

Dicționarul conține inovații recente din vocabularul românesc, în marea lor majoritate cuvinte și sensuri noi atestate în perioada 2000-2015, determinate de evoluția tehnologică și de schimbările sociale, economice și politice din ultimele decenii, întâlnite frecvent în uzul curent, în special, în publicațiile periodice tipărite și electronice. Dicționarul este elaborat în spiritul tradițiilor lexicografice academice.

Eminescu sporind a lumii taină. Chișinău: Știința, ISBN 978-9975-85-231-9, 144 p.

Autor: Dumitru Apetri

„Originar din Târnauca – Herța, Dumitru Apetri răspunde prin articolele, studiile și cronicile sale unui comandament simpatetic de a se apropia mereu de poetul care își punea începutturile sale romantice sub semnul legământuolui cu „frumoasa Bucovină” și cu dascălul care a pus temelia trainică a formării sale intelectuale: Aron Pumnul” (Acad. Mihai Cimpoi).

Culegerea de față este consacrată operei și personalității lui Mihai Eminescu. În cele două compartimente distincte ale ei („Articole. Studii” și Recenzii. Cronici. Marginalii literare) autorul abordează unele laitmotive tematice eminesciene, cum sunt Cultul Patriei, al Mamei, al Cărții; analizează contribuțiile scriitorilor din spațiul Cernăuțean și din Basarabia la „Eminesciană”; examinează procesul de receptare universală a creației poetului, cu precădere în spațiul est-slav, comentează exegezele recente ale eminescologilor ș. a.

 

Dicţionar de cuvinte, locuţiuni şi expresii frazeologice echivalente. Chişinău, Pro Libra, 2016, 256 p. 

Autorii lucrării: T. PAHOMI, V. SCLIFOS,  L.  VRABIE,  A.VULPE 

Conducătorul lucrării: dr., conf. univ. A.VULPE

Descrierea lucrării:

Dicționarul este o lucrare absolut originală, întâi și întâi, prin modul de prezentare internă a corpusului: stratificarea ideografică a cuvintelor, locuțiunilor și expresiilor frazeologice. De aceea dicționarul nu are un caracter complet, ci unul strict selectiv. El este adresat profesorilor, studenților, elevilor, jurnaliștilor, dar și oricărui vorbitor de limba română, dornic să cunoască în profunzime tezaurul și expresivitatea limbii române.

Dialogul ca necesitate: Articole, recenzii, studii. Chișinău: Pontos, 2020, 460 p.ISBN 978-9975-72-416-6.

Autor: Ion Ciocanu

Lucrarea  cuprinde o serie de articole și studii despre personalitatea lui I. Ciocanu, critic și  istoric literar. Alături de circa 60 de articole ale marilor noștri savanți Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, ale mai tinerilor Alexandru Burlacu, Andrei Țurcanu ș. a. Ion Ciocanu publică 9 articole și eseuri pe cele mai arzătoare probleme ale lingvisticii și problemelor noastre identitare (spre exemplu: Imperativul unei decizii statale corecte și răspicate, Sărbătoare care nu ne-ar trebui, Nu! – tiraniei limbii ruse etc.). De asemenea autorul ia în vizor aspecte despre clasicii literaturii române, prozatorii și poeții basarabeni contemporani (I. Duță, V. Vasilache, Vl. Beșleagă, I. Anton, A. Marinat, Vl. Ioviță, Gr. Vieru, D. Matcovschi, A. Codru, P. Zadnipru, ).

Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională.  Ch.: Bansai-Vatavu, 2020. 

Autor: Dorina Macovei

Studiul monografic reprezintă o cercetare cοmplеxă și multidimensională а tеrminοlοgiеi еcοlοgicе în limba română (este explicat mеcаnismul dе fοrmаrе а tеrmеnilοr еcοlοgici, căile dе pătrundеrе а tеrmеnilοr neologici, rеlаțiilе sеmаnticе stabilite etc.).  Lucrаrеа propune o tratare in еxtеnsο а pаrticulаrităţilοr lеxicο-funcţiοnаlе аlе tеrminοlοgiеi еcοlοgicе, având drept reper  sursеle actuale de fοrmаrе а tеrmеnilοr ecologici  (dеrivаrе, cοmpunеrе, cοmpunеrе sintаgmаtică, împrumuturi, cаlcuri еtc.), rеlаţiile sеmаnticе (sinοnimiе, аntοnimiе, pοlisеmiе, οmοnimiе etc.), dar și  rаpοrtul limbаj spеciаlizаt versus lеxicul cοmun etc., ceea ce oferă un caracter inovator al prezentului studiu.  Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, traductologilor, dar și publicului interesat de terminologia ecologică.” (Eugenia Mincu)

 

Arheul marginii și alte narațiuni. Chișinău: Cartier, 2020,  ISBN 978-9735-06-441-9, 450 p.

Autor: Andrei Țurcanu

Cartea „Critice. Arheul Marginii și alte narațiuni” încearcă să pună într-o perspectivă unică mecanismul complicat de interferare a rețelelor de viziune artistică cu cele de mentalitate istorică, socială și de sensibilitate etnică. Urmărită în strânsă legătură cu circumstanțele celor două veacuri de „îmbrățișare frățească” a Basarabiei de către imperiul de la Răsărit, literatura basarabenilor își dezvăluie ceea ce autorul numește arheul marginii, un spiritus loci cu notele sale distinctive și manifestările sale literare (și culturale) specifice (nu însă neromânești sau antiromânești!) în raport cu literatura română de peste Prut. Astfel, arheul marginii este pentru Andrei Țurcanu „criteriul axiologic, ontologic de raportare multiplă și conexiune a noastră cu lumea și cu timpul, proba de rezistență a artisticului”.

Odată cu analiza unor fenomene literare generale, a unor epoci, a unor autori sau a unor scrieri concrete, conceptul se nuanțează, își descoperă resorturile „canonice” de românitate profundă. E o românitate basarabeană de margine, locală, motivată  și modelată de tensiunile a doi centri politici, de spiritualitate și civilizație, antagonici, Centrul Național cu atracția sa identitară și utopia de Patrie Ideală și Centrul Imperial, expresie a alterității absolute, dizolvante, dar și cu reflexele exceselor de sensibilitate și cu tentația de categorii spațiale și axiale gigantești și viziuni absolutizante. (dr. hab. Nina Corcinschi)

 

Dicționar explicativ tematic. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.

Coordonator - Ana Vulpe. Autori: Maria Onofraș, Tamara Pahomi, Valeriu Scifos, Lidia Vrabie, Ana Vulpe. 

„Dicționarul respectiv se include în seria de dicționare tematice explicative de uz didactic. Reprezintă o formulă redusă, axându-se pe trei teme de bază:  Universul, Natura, Omul. Fiecare temă presupune alte subteme și microteme care, la rândul lor, cuprind  noțiuni explicate, aranjate în ordine alfabetică. Indicele, care însoțește această lucrare,este constituit din inventarul de cuvinte în ordine alfabetică, cu indicarea paginii în care poate fi găsit cuvântul solicitat, Menționăm implementarea principiului tematic în schema de organizare a  lexicului, principiu de o importanță majoră în întocmirea unor atare lucrări lexicografice, făcându-le utile în acte de predare-învățare a limbii române (elevi, studenți, inclusiv alolingvi, profesori), în acte de traducere (traducători), în diverse acte comunicaționale (ziariști etc.).” (Eugenia Mincu)

Arta narațiunii romanești (teorii și practici).Catier: Chișinău, 2020,  ISBN 978-9975-79-896-9, 92 p.

Autor: Maria Șleahtițchi

Arta narațiunii romanești include secvențe din munca de studiu desfășurată în câmpul romanului. Partea întâi conține parcursul teoretic asupra evoluției genului romanesc. Tot mai mulți exegeți tratează romanul ca pe un gen literar cu statut propriu, evidențiind natura lui proteică, tot mai proteică. Diversitatea punctelor de vedere, lansarea unei științe aparte dedicate studiului narațiunii (naratologia), contingența, dar și diferența ideilor din câmpul naratologiei și cel al poeticii romanului, sincronizările sau desincronizarea exegeților în ceea ce privește multitudinea de metode, tehnici, procedee de construcție narativă, de narație și scriitură romanești, în cele din urmă imposibila definiție a romanului sunt momente prin care s-a trecut cu lectura, interpretarea și înțelegerea, într-un moment de o necesară sinteză a problemelor teoretice referitoare la arta narațiunii romanești. Dar, la trecerea în revistă a punctelor de vedere docte, dense (adesea extrem de dense și obositoare) ale exegeților, în bună parte teoreticieni (exceptându-i de aici pe Umberto Eco și David Lodge), s-a simțit nevoia unor texte nu doar mai aerisite, dar și scrise de autori cu o mare reputație de practicieni ai genului.

Partea a doua a cărții prezintă (într-o formulă mai didactică), sub forma de sigle, idei, conspecte și comentarii, trei cărți de eseuri despre arta romanului, despre arta și meseria de romancier: Arta romanului de Milan Kundera, Scrisori către un tânăr romancier de Maro Vargas Llosa și Meseria de romancier de Haruki Murakami. Ca suport în replică la grila de idei cuprinse în eseurile studiate, au fost selectate în principal câte un roman semnat de autorii în cauză, deși lista cărților recomandate pentru lectură este mai amplă, și anume: Cartea râsului și a uitării de Milan Kundera, Povestașul de Maro Vargas Llosa, La sud de graniță, la vest de soare de Haruki Muakami. La Addenda volumului este inclus un text de analiză la cartea Scrisori către un tânăr romancier, publicat de autoarea cărții cu ani în urmă în revista Sud-Est Cultural.

Arhitectonica terminologiei medicale în limba română. Mic dicționar de elemente și dublete terminologice. Ch.: Bansai-Vatavu, 2020.


Autor: Eugenia Mincu

 „Lucrarea de față constitie o  cercetare  științifică  aprofundată  și comparativă a terminologiei medicale -- dimensiunile naţional şi internaţional --  și implică cunoștințe interdisciplinare: terminologie, istorie a limbii, lexicologie, sociolingvistică, derivatologie, semasiologie, didactică, biomedicină etc., care ar folosi la: a) studiideterminologie (ghideazăactivităţide actualizare, ordonare, unificare a terminologiei de specialitate, oferă explicații referitoare la mecanismul de formare, stabilire, funcționare a terminologiei, elucidând procesul de creare conştientă a termenilor de către doctus cumlibro; b) studii de lingvistică (inventarierea elementelor terminologice medicale și a dubletelor terminologice prezintă un material faptic, analiza acestora implicând aspectele etimologic, morfologic, disciplinar etc.);  c) studii de pedagogie (studierea problemelor de terminologie în crearea unei metodologii de însuşire conştientă a termenilor).” (Ana Vulpe)

Texistențe IV, Ființa poeziei. Chișinău: Gunivas, 2020, ISBN 978-9975-78-693-5, 272 p.

Autor: Alexandru Burlacu

Lucrarea și-a propus urmărirea axiomei modelului eminescian în poezia română din Basarabia. În interpretarea categoriei esteticului a fost definitorie ideea de bază: tradiționalitatea sau modernitatea unei poezii se stabilește în funcție de doi factori, de 1) raportul dintre eul poetic și lumea înconjurătoare și 2) în funcție de sistemul de imagini. Schimbarea de paradigmă între anii '60 - '80 nu poate fi concepută altfel decât ca o recuperare, o revenire la modernismul interbelic, fenomen definit de unii ca neomodernism sau „remake modernist” (Nicolae Manolescu), sau tardomodernism (Mircea Cărtărescu).

Neomodernismul românesc, marcat de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu (Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș etc.) se impune prin reacția tranșant „anti-tradiționalistă”, prin „resurecția baladei”. Poezia generației lui Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov, Emil Brumaru etc. se caracterizează prin „ruptură” de dogma realismului socialist, renunțarea la poezia angajată, despărțirea de „spiritul veacului” și întoarcerea la „structura liricii moderne”, la valorile poeziei interbelice.

În spațiul dintre Prut și Nistru așa-zisa „rezistența prin cultură” e reductibilă la „întoarcerea la izvoare” (M. Cimpoi), la folclorism, eminescianism, la oralitate, inocență sentimentală, la „directitatea, elementaritatea limbajului”, la amestecul de „notație etnografică, de idilism și de sentimentalism”, multe alte de acestea, depistate, de exemplu, în poezia lui Grigore Vieru, nu sunt tratate ca deficiențe irecuperabile.

 

Narațiuni ale erosului. Eseu. Catier: Chișinău, 2019, ISBN 978-9975-79-907-2, p. 368.

Autor: Nina Corcinschi

„Autoarea are și bosă teoretică, reușind să pună ordine într-un domeniu al nuanțelor și al imponderabilului, dar are și un mare talent analitic, interpretările sale fiind de fiecare dată extrem de inteligente și îndrăznețe. Cartea Ninei Corcinschi se va fixa, nu am niciun dubiu, ca reper în cercetarea erotologică românească. Alături de Eroticonul Mihaelei Ursa.” (Bogdan Crețu)