Teatru popular. Selecție, îngrijirea textelor, prefață, note, surse bibliografice și glosar: Iulian Filip. Chișinău: Polisalm, 2023. 324 p. ISBN 978-9975-3643-9-3 „Se face caz de Mutul – personaj enigmatic/pitoresc (?) din ceata Călușarilor. Iar la nuntă, în poarta ogrăzii casei cu fată de măritat – un mut, Mirele, iar în pragul casei – o mută, Mireasa. Două personaje mute… Și toți nuntașii din ogradă așteaptă scena vânătorii – spusă! Actorul prolog e conăcarul, iar conăcăria e prologul în acest amfiteatru, flancat de cele două scene, în care cele două personaje frumoase – Mirele/Împărat/Vânător și Mireasa/Prada/Căprioara/Floarea – ascultă, împreună cu părinții Miresei și cu nuntașii, poezia Vânătorii, metafora întâlnirii tinerilor însurăței, a tinerilor întemeietori.” (Iulian Filip)

Folclorul obiceiurilor de familie. Studiu introductiv, selecție, îngrijirea textelor, note, comentarii, glosar, bibliografie, instantanee etnografice: Mariana Cocieru. Chișinău: Polisalm, 2024. 560 p. ISBN 978-9975-3650-0-0 „Ceremonialurile de trecere, grație naturii lor perene, cât și caracterului multifuncțional, reprezintă zona cea mai productivă a folclorului. Studiile efectuate de cercetători demonstrează că forța tradiției este mai pronunțată în cazul ritualurilor legate de viața de familie decât al obiceiurilor în general, deoarece și manifestarea lor într-un mediu restrâns implică un comportament cutumiar sporit. Investigațiile actuale consemnează o serie de transformări pe care le-au suferit obiceiurile de familie sub influența noilor contexte istorice, sociale și economice. În urma analizării materialului furnizat de performerii de folclor, observăm că cel mai bine păstrat în habitatul tradițional rămâne a fi ritualul funebru, întrucât cuprinde elemente foarte importante pentru studiu: spiritualitate, conținut psihologic, comportament uman, mentalitate arhetipală, credințe și superstiții privind moartea și imaginea «dalbul de pribeag», practici magice și reprezentări cutumiare. Procesele continue de transformare și reactualizare a patrimoniului cultural imaterial cer imperios revizuirea și reconsiderarea elementelor de cultură tradițională și, desigur, documentarea științifică prin noi colecții de materiale etnofolclorice, care să corespundă complexității și caracterului sincretic al fenomenelor tradiționale, pentru a contribui la patrimonializarea și asigurarea viabilității tezaurului etnofolcloric românesc.” (Mariana COCIERU) 

Tatiana POTÎNG. Tradiții cu tabu. Chișinău: Polisalm, 2023. 135 p. ISBN 978-9975-3643-4-8 „Din cele mai vechi timpuri interdicțiile au îndeplinit rolul demarcator între regimuri/lumi antitetice: primejdios/inofensiv, permis/nepermis, sacru/profan, fast/nefast. Transgresiunea acestor limite atrăgea după sine efecte devastatoare, atât asupra individului, cât și a comunității din care acesta făcea parte. Prin această cercetare mi-am propus o abordare sintetică a sistemului de interdicții din spațiul cultural românesc, reevaluând, din perspectiva modernității, credințele, ritualurile și superstițiile prohibitive, care funcționau ca repere valorice perene ale spiritualității țăranului român” (Tatiana Potîng).

CORCINSCHI, N. Realitatea ca cologramă, Chișinău: Cartier, 2022, 256 p. ISBN 978-9975-79-907-2. Realitatea ca hologramă (Cartier, 2021) cuprinde cronici și eseuri despre literatura română contemporană. Autoarea urmărește raportul textului cu existența, capitalul de ontologie pe care-l generează opera literară și modul în care - într-o era a tehnologiilor - se mai poate construi percepția artistică a realității. „Acest proces m-a interesat în cartea de față: viața care se mută în text și textul care, prin lectură și interpretare, devine viață. Ca într-un tablou, în care personajele sunt și în interior, dar și în afara ramei. Cu jocul implicit al nesfârșitelor nuanțe pe care le generează culorile”. Sunt analizate cărți scrise de Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian, Vitalie Ciobanu, Andrei Țurcanu, Silvia Goteanschi etc.

DRUȚĂ, Inga, VIERU, Lidia, VLAS, Mariana. Dicționar poliglot de branding (coord. – Inga DRUȚĂ). Chișinău: Cartier, 2023. ISBN 978-9975-86-727-6. 124 p. Grupul de lucru a identificat surse autentice referitoare la terminologia de branding în limbile română, engleză, franceză și rusă (studii de specialitate, dicționare, glosare, baze de date), inclusiv baza de date terminologice europeană IATE. După cercetarea surselor selectate și stabilirea inventarului de termeni în limba română, membrii grupului de lucru au echivalat 1200 de concepte incluse în lucrarea colectivă Dicționar poliglot de branding în limbile engleză, franceză și română. S-au stabilit relațiile de sinonimie/antonimie/hiperonimie, făcându-se trimiterile corespunzătoare în text.

Școala de la Târgoviște. Târgoviște: Bibliotheca, 2021. ISBN 978-606-772-562-9. Autor: Mihai Cimpoi Studiul e axat pe exponenții școlii de la Târgoviște, precum Mihai Stan, Victor Petrescu, Tudor Cristea și George Coandă, surprinși în schițe portretistice riguroase și supuși unor reconstituiri exegetice cu precizări și adăugiri bibliografice impuse de lucrările recent publicate. Cei patru dau dovadă de „o voință formatoare de cultură și literatură cu caracter insolit; localist-târgoviștean” (Mihai Cimpoi).

CARUNTU-CARAMAN, Livia. Dicționar de englezisme recente. Chișinău: Taicom, 222 p. ISBN 978-9975-58-2 94-0. Dicționarul de englezisme recente cu elemente de ortografie, morfologie, fonetică, etimologie și semantică conține un inventar important de inovații lexicale de origine engleză, atestate frecvent în presa scrisă (publicații periodice tipărite și electronice) și audiovizuală, în opere științifice, în mediul online, pe inscripții stradale, dar și în vorbirea cotidiană. Lucrarea cuprinde peste 1750 de cuvinte-titlu însoțite de o succintă analiză a axei structural-semantice a fiecăruia.

Dicționarul de uz general (lucrare colectivă), variantă electronică, comparativ cu dicţionarele anterioare de acest tip, cuprinde o serie de completări, rectificări referitoare la lista de cuvinte (sub aspectul neologizării vocabularului ), precizări de ordin semantic (de echivalență și de opoziție), la nivel de definiţii şi multe altele. Dicționarul poate fi considerat unul de tip bibliotecă, întrucât cuprinde informație variată. Pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic mai cuprinde recomandări de pronunție, de silabaţie, de ortografie, de corectitudine, dificultăți morfologice, variante, etimologie, mărci stilistice, domeniale etc. La sfârșitul articolului lexicografic se indică paronimul cuvântului, în cazul în care se atestă. Plasarea ulterioară a dicționarului în cyberspațiu va contribui la extinderea volumului de informaţie lingvistică disponibilă pe Internet în limba română, favorizând, astfel, alinierea limbii române la standardele de circulaţie internaţională. Destinatarul de bază este publicul obişnuit (neavizat), adică orice cunoscător sau persoană interesată de vocabularul limbii române.

Culegerea Filologia modernă, vol. XVI, coord. L. POPOVSCHI, Chișinău: Pro Libra, 2022. Materiale ale Conferinței științifice internaționale Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european, cu genericul: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, ediția a XVI-a, 20-22 octombrie 2022. Volumul de față reunește o parte dintre comunicările susținute la ediţia a XVI-a a Conferinței ştiinţifice internaţionale FILOLOGIA MODERNĂ: realizări şi perspective în context european, cu genericul Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”: 65 de ani de la fondare, organizată în perioada 20-22 octombrie 2022 de Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timișoara, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea din București, Agenția Universitară a Francofoniei, Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” din Chișinău.

Alexandru BURLACU. Proba esteticului. Neomoderniștii basarabeni. Iași: Junimea, 2023. 260 p. ISBN 978-973-37-2603-6 „Despărțirea de trecut se produce la început într-un mod radical și violent. Interpretările criticii autohtone sunt reductibile la opoziția care domină reprezentările criticii de astăzi asupra interbelicului și asupra epocii anterioare – între modernism și tradiționalism; opoziție ea însăși întărită în chip exagerat, rigidizată și absolutizată” (Alexandru Burlacu).

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse. Chișinău: Lyceum, 2021, ISBN 978-9975-3442-1-0, 92 p.

Autorii lucrării: Inga Druță, Eugenia Mincu, Viorica Molea, Maria Onofraș, Angela Savin-Zgardan, Ana Vulpe

Coordonator: Liliana Botnaru

Ființa cuvântului: Limba română: corectitudine și controverse (lucrare colectivă) este o lucrare științifico-didactică. Conține tablete de etimologizare și de cultivare a limbii române, semnate de specialiști consacrați în studiul limbii române și se impune în calitate de continuator fidel și perseverent al studiilor anterioare consacrate studierii corectitudinii limbii române în mediul lingvistic basarabean. Culegerea este precedată de un succint studiu introductiv Corectitudine de limbă și gândire, semnat de dr. Liliana Botnaru, care, după ce prezintă în linii generale problemele teoretice de cultivare a limbii, realizează o sinteză a problemelor examinate în această lucrare; este destinată publicului larg (traductologi, jurnaliști, profesori; treptele de studiu, gimnazială și liceală etc.).

IVANOV, C. Răul. Interpretări literare, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2002, ISBN: 978-606-714-685-1. Prefață de Constantin Dram. Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc. «Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu) «Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților.» (Corin Braga)

Imagine. Imaginar. Reprezentare. Coordonator: Nina Corcinschi. Chișinău: Cartier, 2024. 383 p. ISBN: 978-9975-86-737-5 „Trăim într-o civilizație a imaginii, într-un Ev Media, cum ingenios a formulat un gânditor contemporan. Am ieșit din Galaxia Gutenberg și am intrat în Galaxia Zuckerberg. E o evidență. Coordonați de Nina Corcinschi, autorii din cartea de față au început să chestioneze evidența – și să examineze metodic dacă acestei modificări radicale în regimul imaginii îi corespunde o modificare radicală în regimul imaginarului. De la imaginarul sacru la cel politic, de la cel erotic la cel zoomorf, atenția lor cartografiază zone ample din noua ordine imaginară a lumii. O fac venind mai ales dinspre literatură și dinspre arte, fiindcă aceasta e formația lor. Iar ce reușesc e să demonstreze că, deși ceea ce se numește humanities pare să fi pierdut centralitatea în discursul științific de azi, artele încă sunt unul dintre modurile esențiale de înțelegere a lumii – tocmai fiindcă, atât de dependente de imagine cum sunt, ele răspund cu o adecvare extraordinară naturii imaginale a acestei Galaxii Zuckerberg.” (Radu Vancu)

CARUNTU-CARAMAN, Livia. Englezismele în mass-media: adaptare și funcționalitate. Chișinău: Taicom, 2023, 233p. 978-9975-58-295-7. În monografia Englezismele în mass-media: adaptare și funcționalitate s-a efectuat o analiză lingvistică complexă a unităților lexicale de origine engleză apărute în presa scrisă, reliefându-se mai multe aspecte importante: pătrunderea, adaptarea și funcționarea englezismelor în limba română. Corpusul materialului faptic (aproximativ 1800 de englezisme), sistematizat în anexă, este constituit din perspectivă diacronică (periodizarea pătrunderii englezismelor în limba română și consemnarea lor în actele normative) și sincronică (segmentul actual).

Poezia românească modernistă. Selecție și prefață: Alexandru Burlacu. Chișinău: Știința, 2023. 256 p. ISBN 978-9975-85-407-8 Modernismul poetic românesc cuprinde o întreagă istorie literară, de la Alexandru Macedonski la Șerban Foarță. De fapt, cu simbolismul, primul curent postmodernist, începe istoria poeziei. Începe succesivitatea paradigmelor, a modelelor, care au fascinat, au provocat și au șocat gustul public, mai ales pe parcursul secolului XX. Dicționarele de estetică și teorie literară, precizează antologatorul volumului, dr. Alexandru Burlacu, definesc modernismul ca un ansamblu de mișcări artistice care s-a conturat în ultimele două decenii ale secolului XIX, când artiștii s-au revoltat împotriva tradițiilor academice și istorice impuse și considerate standard ale secolelor anterioare. Moderniștii au crezut că prin refuzarea tradiției ar fi putut descoperi noi și radicale feluri de a crea un „altfel de artă”. Curentele moderniste au fost prezente în mod diferit pe teren românesc. S-a impus simbolismul (Macedonski, Bacovia, Minulescu, Petică, Anghel ș.a.); expresionismul (Blaga), ermetismul (Barbu), modernismul sintetic, polivalent (Arghezi), suprarealismul (Gellu Naum, Gherasim Luca, Voronca), onirismul (Dimov, Brumaru), un neomodernism (sintetic și el) din postbelic: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu ș.a., toate aceste formule convergând spre ideea de poezie pură. Basarabenii s-au integrat și subsumat acestor tendințe înnoitoare în două faze: una din interbelic (Paul Mihnea, N. Costenco, Magda Isanos, Al. Robot, G. Meniuc), alta în postbelic, de rând cu neomoderniștii români (G. Vieru, A. Busuioc, L. Damian, I Vatamanu). Volumul propune o selecție din poemele exponențiale ale modernismului românesc, însoțite de o prefață riguros construită a lui Alexandru Burlacu, doctor habilitat în filologie, plus un minim aparat de concepte operaționale. Cartea este adresată tineretului studios, profesorilor și tuturor iubitorilor de poezie modernă.

Dicționarul frazeologic motivațional cu imagini și contexte. Chișinău, Bons Offices, 2023, 276 p. ISBN978-5-36241-018-6. Așa cum menționează în Cuvânt-înainte, Dicționar Frazeologic motivațional cu ilustrații și contexte, elaborat de către doamna doctor habilitat Savin Angela, se adresează „specialiștilor filologi, studenților de la facultățile de Litere, Limbi moderne, Istorie, Culturologie, liceenilor și gimnaziștilor, vorbitorilor alolingvi, celor care studiază limba română ca limbă străină, dar și publicului larg care manifestă interes pentru problemele de frazeologie, semasiologie, motivologie, servind și în calitate de suport didactic pentru diverse discipline socio-umane”. Lucrarea explică motivația frazeologismelor, a locuțiunilor, a paremiilor selectate cu meticulozitate de autoare, originea acestora. Complexitatea și diversitatea materialului frazeologic prezentat în dicționar – plasarea într-un context beletristic sau publicistic, selectat cu atenție de către autoare, precum și reprezentarea artistică, printr-o ilustrație sau imagine simbol – demonstrează accesibilitatea și ținuta poligrafică impecabilă a lucrării.

Sandipa. Un vechi manuscris românesc. Studiu filologic, studiu lingvistic, text și facsimile. Prefață de Gh. Chivu, Chișinău: F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2023, 324 p. ISBN 978-5-88554-240-1. Lucrarea este consacrată studierii și editării uneia din variantele romanului popular de origine indiană, intrat în literatura românească sub denumire prescurtată Sindipa. E vorba de o versiune puțin cunoscută în literatura de specialitate, și anume ms. rom. 824, intitulat Sandipa, adică poveste lui Chir-Împărat, copiat la 1798 în partea de nord a Moldovei istorice, iar astăzi păstrat la Biblioteca Rusă de Stat din Moscova. Scopul lucrării este de a evidenția trăsăturile proprii limbii române din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea pe baza originalului moscovit, de a face critica şi transcrierea textului. Ediția critică de tip academic este precedată de două studii ample: Studiu filologic, în care sunt examinate problemele referitoare la descrierea manuscrisului, datarea, opinii asupra manuscrisului, localizarea manuscrisului şi chestiuni de filiaţie, și Studiu lingvistic, în care sunt cercetate fenomenele de limbă ale textului la nivel grafic, fonetic, gramatical, lexical şi al formării cuvintelor.

Constantin Negruzzi. Proza romantică. Negru pe alb. Selecție și prefață: Margareta Curtescu Chișinău: Știința, 2023. 188 p. ISBN 978-9975-85-408-5 Scriitor de atitudine, traducător laborios, poet, dramaturg, folclorist și publicist polemic, Constantin Negruzzi este, întâi de toate, un prozator talentat și original, autor al primelor schițe și nuvele romanești. Critica literară îi recunoaște unanim meritul de a fi întemeiat narațiunea artistică națională, revenindu-i întâietatea și în promovarea discursului epistolar în proză. Mai mult chiar, Negruzzi poate fi considerat primul nostru prozator, autor de texte artistice, fie ficțiuni pure, proze romantice și istorii romanțioase, fie descrieri documentare, reflecții asupra trecutului și asupra existenței umane. Maestru al cuvântului, de la care a învățat toată proza românească ulterioară. În Negru pe alb, prozatorul optează pentru scrisul dezinvolt și pentru o abordare francă a subiectelor. Disertațiile pe diverse teme reunesc narațiunea captivantă și descrierea sobră, reflecția fugară și secvența reportericească, evocarea istorică și tabloul inspirat din prezentul imediat, inflexiunea didactico-moralizatoare și scena hilară – toate potențate de umor, ironie, parodie, ludic sau de citat și notă livrescă. Nu este doar scriitorul, ci și omul de cultură care a stat la baza edificării patrimoniului nostru spiritual astăzi operele sale literare fiind citite și citate de școală și universitate, de mediul literar și artistic. Ciclurile de proze: Amintiri de junețe, Fragmente istorice și Negru pe alb (scrisori la un prieten) sunt paradigmatice pentru oricine se interesează de istoria literaturii române în textele sale exponențiale. Volumul selectează câteva dintre prozele de referință ale lui Negruzzi, precum și, integral, ciclul Negru pe alb. Cartea e însoțită de o prefață semnată de Margareta Curtescu, doctor în filologie și este adresată profesorilor, studenților, elevilor, precum și tuturor cititorilor de proză scurtă.

BĂRBUȚĂ. Ion, CONSTANTINOVICI, Elena, COSMESCU, Alexandru, SÎMBOTEANU, Tatiana. Enunțul între gramatică și discurs. Chișinău: Epigraf, 2023, 232 p. ISBN 978-9975-60-522-9. Lucrarea are ca obiect de cercetare, în principal, enunțul în limba română, care este descris atât din perspectiva organizării semantico-sintactice, cât și sub aspectul comportamentului lui discursiv. Capitolul întâi al lucrării este consacrat examinării enunțului din punctul de vedere al structurii lui interne. Scopul urmărit aici este de a identifica cele mai generale principii care guvernează combinarea unităților lexicale în unități comunicative. În capitolul doi sunt abordate o serie de probleme legate de producerea și de funcționarea enunțului în calitatea sa de unitate comunicativă generată în cadrul actului de comunicare. Un alt capitol al lucrării conține o descriere amplă a actelor de vorbire din limba română. Ultimul capitol abordează, din perspectiva unei pragmatici fenomenologice, fenomenele textului și discursului. Cu instrumentele fenomenologiei, analizei discursului și pragmaticii, au fost identificate bazele experiențiale ale indicilor textualității și formele în care se manifestă aceștia. Pornind de la observațiile fenomenologic-pragmatice cu privire la textualitate, a fost propusă o formă de clasificare a textelor, având drept criteriu raportarea locutorului la caracterul actual sau inactual al stării de lucruri pe care o prezintă destinatarului.

Orașele și satele din Republica Moldova. Ghid toponimic, geografic și istoric, vol. I, A-L. Chișinău: Editura Cartier, 179 p. Cele mai vechi localități basarabene sunt locuri de sălășluire a străbunilor, sunt vetre de viață umană pe parcurs de secole și milenii. Istoria neamului și a ținutului nostru se compune și din micile istorii ale constelației de așezări rurale și urbane. Pe teritoriul multora dintre așezările din această regiune au fost descoperite vestigii agriologice ce datează epoci preistorice.